Șoferii Bolt și Uber se revoltă împotriva noilor taxe din Bacău. Primăria vrea să le respingă plângerile și se pregătește de procese

Șase șoferi care desfășoară activități de transport alternativ în municipiul Bacău au cerut anularea a două taxe locale impuse pentru anul 2026: taxa de 804 lei pentru utilizarea infrastructurii rutiere și taxa de salubrizare aplicată separat persoanelor fizice autorizate. Primăria consideră însă că taxele sunt legale și a propus Consiliului Local să respingă toate plângerile.

Contestațiile au fost depuse în perioada 10–27 iulie de șase titulari de PFA. Principala nemulțumire vizează taxa de 804 lei pe an percepută operatorilor de transport alternativ pentru utilizarea infrastructurii rutiere. Contestatarii susțin că OUG 49/2019, actul normativ care reglementează activitățile de transport alternativ, nu acordă consiliilor locale competența de a introduce o asemenea obligație.

Șoferii afirmă că nu beneficiază de un serviciu public distinct în schimbul banilor și că drumurile municipiului sunt folosite în aceleași condiții și de alte categorii de conducători auto. În opinia lor, aplicarea taxei exclusiv operatorilor de transport alternativ creează un tratament fiscal diferențiat, fără o justificare obiectivă.

În plângeri este invocată și o decizie definitivă pronunțată într-un dosar de la Oradea, nr. 4290/111/2023, prin care o taxă similară aplicată operatorilor de transport alternativ ar fi fost declarată nelegală. Potrivit argumentelor prezentate Primăriei Bacău, instanța ar fi constatat că taxa nu îndeplinea condițiile necesare pentru a fi considerată o taxă specială legal instituită.

PFA-ul plătește gunoiul separat, chiar dacă funcționează în locuință

A doua dispută privește taxa de salubrizare impusă persoanelor fizice autorizate. În majoritatea documentelor apare o obligație de 408 lei pe an, echivalentul a 34 de lei pe lună, peste taxa achitată deja pentru locuință. Unul dintre contestatari figurează cu 68 de lei, sumă corespunzătoare unei perioade mai scurte.

Șoferii susțin că PFA-urile au sediile în propriile locuințe, nu au angajați și nu produc separat deșeuri menajere. În aceste condiții, consideră că sunt puși să achite de două ori salubrizarea pentru aceeași adresă: o dată în calitate de persoane fizice și încă o dată pentru simplul fapt că au înregistrat acolo un PFA.

„Operatorul de salubrizare nu prestează niciun serviciu distinct față de cel deja furnizat persoanei fizice”, este, în esență, unul dintre argumentele repetate în plângeri.

Contestatarii susțin și că obligația anuală de 408 lei nu ar rezulta suficient de clar din textul hotărârii, ci dintr-o formulă aplicată ulterior de administrația fiscală locală: 34 de lei pentru fiecare reprezentant legal, în fiecare lună.

Într-unul dintre cazuri, documentele arată obligații de 365 de lei pentru salubrizarea locuinței, 408 lei pentru salubrizarea aferentă PFA-ului și 804 lei pentru utilizarea infrastructurii rutiere. În total, contribuabilul ajunge la 1.577 de lei pe an, înaintea eventualelor majorări, dintre care 1.212 lei sunt legați direct de activitatea PFA.

Primăria susține că taxele sunt legale

Primăria Bacău respinge argumentele șoferilor. În documentația trimisă Consiliului Local, administrația invocă prevederile Codului fiscal și ale Legii finanțelor publice locale, potrivit cărora autoritățile locale pot institui taxe speciale pentru funcționarea unor servicii publice.

În privința taxei de 804 lei, municipalitatea susține că faptul că OUG 49/2019 nu prevede expres o astfel de obligație nu înlătură dreptul Consiliului Local de a adopta taxe în condițiile legislației fiscale.

Primăria consideră legală și taxa de salubrizare aplicată PFA-urilor, arătând că hotărârea îi include printre contribuabili pe cei care au sediul, punctul de lucru sau desfășoară activități în municipiul Bacău.

Argumentația administrației nu răspunde însă în mod detaliat susținerilor potrivit cărora șoferii nu beneficiază de un serviciu suplimentar de salubrizare și nici precedentului judiciar de la Oradea indicat de contestatari.

Cele șase plângeri prealabile au fost respinse de Consiliul Local. Prin aceleași hotărâri, primarul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu este mandatat să reprezinte Consiliul Local în fața instanțelor, inclusiv în căile de atac, dacă șoferii vor continua demersurile în contencios administrativ.

Plângerea prealabilă reprezintă etapa obligatorie înaintea unui proces prin care se solicită anularea unui act administrativ. Prin urmare, votul Consiliului Local tranșează definitiv legalitatea taxelor, aceasta putând ajunge să fie decisă de instanță.