• acționarii Rafo au confirmat la Bursa de Valori intenția de fuziune • pentru majorarea capitalul social, Rafo emite peste 18 milioane de acțiuni
Refacerea platformei industriale Onești-Borzești devine un proiect realizabil odată cu hotărîrea luată de acționarii societăților Rafo și Carom de a aproba fuzionarea acestora. Noua societate ar putea pune piatra de temelie a unui holding compus, la final, pe lîngă Rafo și Carom și din Uton Onești și Solventul Timișoara. În acest fel, refacerea fostei platforme industriale este doar o metaforă, pentru că în noua structură nu sînt luate în calcul Chimcomplex Borzești și Sucursala Electrocentrale Borzești, ca în anii de glorie ai acestei platforme. Noua societate care va rezulta se va numi, probabil, Moldova, așa cum a fost ea anunțată încă de acum doi ani de foștii proprietari ai rafinăriei. Cert este că noii acționari majoritari ai Carom și Rafo Onești au nevoie de unitate productivă, în special pentru că aceste duă uzine au fost concepute pentru a funcționa împreună. Uton Onești ar putea asigura foarte bine întreținerea și reparațiile necesare unui asemenea colos petrochimic – așa cum a și fost ea rostuită încă de la înființare, iar Solventul Timișoara – o parte tot din imperiul proprietarului Carom, grupul Tender SA – ar putea intra în relații comerciale avantajoase cu unitățile de la Onești.
Fuziunea Rafo-Carom a fost dorită și anunțată insistent de omul de afaceri Ovidiu Tender. Dacă pentru Rafo era o problemă de dezbatere în adunarea acționarilor, la Carom lucrurile erau deja clare: fuziunea trebuia aprobată, Tender SA fiind acționarul majoritar. Astfel, Carom va deveni societatea absorbită de Rafo. Operațiunea este comentată, însă, de unii comentatori fie doar ca manevră de comasare-preluare în încercarea de a scăpa rafinăria de presiunea creditorilor, fie de a evita chiar spectrul falimentului. Fuziunea are însă și avantaje certe: va reduce cheltuielile comune, societățile fiind complementare și va asigura o piață de desfacere pentru Rafo, dar și o sursă de materii prime pentru Carom.
Tot unii comentatori mai spun, însă, că fuziunea va trebui aprobată și de adunarea generală a creditorilor. Astfel, noua societate Moldova va avea între acționari și statul român, pentru datoriile la buget ale societățile care o vor înființa. Statul, creditor principal, va avea deci ultimul cuvînt, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală din Ministerul Finanțelor. Acum, pentru Rafo, se definitivează tabloul creditorilor, apoi se va supune aprobării planul de reorganizare judiciară. Rafo a intrat în luna aprilie în reorganizare judiciară, pentru o datorie la stat de 204 milioane de euro (7.673 miliarde de lei), în urma unei sentințe a Tribunalului Bacău, la cererea societății Balkan Petroleum, care deține 97,82% din capitalul social al rafinăriei. Firma Sierra Quadrant Consulting Bacău a fost, astfel, desemnată administrator judiciar, iar termenul pentru reorganizarea judiciară este luna septembrie 2004.
Acționarii își consolidează pozițiile
AGA Rafo a aprobat și majorarea capitalului social cu 6.676.000 de milioane de dolari (223,6 miliarde de lei) – pentru investiții de mediu și tehnologice (prevăzute la privatizare, cu termen la 30 iulie 2004). Majorarea se face prin aport în numerar al firmei Balkan Petroleum, care va primi 8.947.179 de acțiuni, cu valoarea nominală de 25.000 de lei. Acționarii minoritari vor primi 9.348.805 de titluri special emise, pentru a-și păstra pozițiile actuale. În total, 18,2 milioane de acțiuni. Titlurile rămase nesubscrise în urma dreptului de preferință vor fi anulate. Data de referință pentru exercitarea dreptului de subscriere a fost stabilită 9 iulie 2004. Societatea nu acordă primă de subscriere, deoarece capitalurile proprii sînt negative. Pierderile rafinăriei au fost de 159 de milioane de euro în 2003, iar cifra de afaceri de peste 18.400 de miliarde de lei (491 de milioane de euro). Carom are o pierdere de 2,5 milioane de euro (961 de miliarde de lei) tot în 2003, la o cifră de afaceri de 5.902 miliarde de lei.
Rafo a fost privatizată în octombrie 2001, cînd Imperial Oil și Canyon servicos au preluat 60% din capital. În octombrie 2003, Balkan Petroleum Ltd din Anglia a devenit acționar principal. Ea a cumpărat de la Canyon 48,91% din acțiuni.
Proiectul de fuziune al celor două societăți urmează a fi depus la Registrul Comerțului, iar administratorii se preocupă acum să se stabilească situațiile financiare ale celor două societăți la 30 iunie 2004. (Petru DONE)
Lasă un răspuns