Miliarde de lei îngropate în saci cu nisip

Direcția Apelor Siret și-a mai bifat în agendă cîteva investiții, finanțate de la bugetul de stat și care aveau drept scop apărarea în caz de inundații și diminuarea pagubelor provocate de eventuale calamități. Așa cum ne-am obișnuit însă, lucrurile stau bine doar pe hîrtie, nu și în teren, unde proasta calitate și ineficiența lucrărilor i-au determinat pe primari să ceară modificarea proiectului sau chiar să refuze recepția. Aleșii și localnicii de pe Valea Muntelui se tem că unele eventuale inundații vor produce pagube la fel de mari ca în 2005.

în urma inundațiilor din 2005, Guvernul a alocat fonduri pentru realizarea de lucrări în județul Bacău, prin trei hotărîri – HG 828 și 830/2005, care au finanțat 18 lucrări, realizate și recepționate în 2005, și HG 373/2006, pentru finanțarea altor patru obiective de investiții, se arată într-o informare primită de la Direcția Apelor Siret.
Una dintre acestea a vizat îndiguirea malului drept și tăieri de cot rîu Siret, în comuna Săucești, constînd în realizarea de îndiguiri pe o lungime de circa doi kilometri. Au fost alocați 890.000 lei noi, iar Direcția Apelor a reușit să facă și economii. S-au consumat 840.000 lei noi (din care 740.000 lei pentru construcții și montaj), iar fondurile rămase au fost returnate la bugetul de stat. Lucrarea, spun cei de la Direcția Apelor, a fost recepționată pe 15 decembrie 2006. Reprezentanții instituției mai susțin că s-a rezolvat și problema consolidării malului stîng al rîului Siret, în satul Furnicari, comuna Tamași, fiind aleasă ca soluție tehnică executarea unui prism din anrocamente și a unui pereu din beton, pe o lungime de circa 180 metri. Suma alocată a fost de 840.000 lei (745.000 lei pentru construcții si montaj). Lucrarea a fost finalizată, iar recepția s-a făcut pe 5 decembrie 2006.
O altă lucrare bifată este îndiguirea malului drept pîrîu Tazlău în comuna Helegiu, care a constat în executarea unui dig de apărare pe malul drept al Tazlăului, pe o lungime de aproximativ 1 km. S-au 840.000 lei și din nou s-au făcut economii și s-au consumat doar 725.000 lei (718.000 lei pentru construcții și montaj). Și această lucrare este considerată de cei de la Ape ca fiind finalizată, recepția realizîndu-se pe 5 decembrie 2006. în fine, un ultim obiectiv a fost amenajarea malului stîng al rîului Siret, la Brad și Cot, comuna Negri (etapa a II-a), lucrare recepționată pe 16 decembrie 2006. S-au alocat 449.920 lei, din care s-au consumat 444.923 lei (397.196,26 lei pentru construcții și montaj). Recepția lucrărilor a fost realizată de o comisie formată din reprezentanți ai Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, Administrației Naționale „Apele Române” București, Direcției Apelor Siret Bacău și autoritățile locale.

Lucrări neterminate și ineficiente

Ce nu specifică în informare cei de la Ape este că primarii din zonele unde s-au făcut aceste investiții sînt extrem de nemulțumiți de calitatea lucrărilor. în Săucești, primarul nici măcar nu a vrut să recepționeze lucrarea și speră și acum că cei din București vor lua în seamă memoriul său. „Păi cum să fiu mulțumit, dacă nici nu s-a terminat lucrarea?! Pe 16 decembrie au venit să facă recepția la digul de la Schineni. Nici nu am semnat. Digul nu are cota necesară pentru a face față inundațiilor. Nu are eficiență. Mai trebuiau încă 80 de centimetri înălțime. Eu am specificat și în procesul lor verbal. în 2005, apa depășea șoseaua cu 50 de centimetri, la fel se va întîmpla și la următoarele inundații. Lucrarea nu e terminată. Ei spun că nu se poate face altfel, că în România nu se poate face cum vrem noi. Ideea e că proiectul a fost făcut din birou, nimeni nu a fost în teren. Cum este acum, lucrarea nu are eficiență și e păcat de banii cheltuiți. Ar mai fi trebuit 15.000 mc de pămînt pentru dig. Cei de la Ministerul Mediului mi-au spus că eu nu am habar. Nu mai spun că mai trebuiau făcute două lucrări acolo, trebuiau tăiate coturile în dreptul satelor Șerbești și Schineni. Au spus că nu mai sînt bani. Le-am cerut fonduri de ani buni, dar nu s-a mișcat nimic. Oamenii stau cu frica în sîn că, dacă vin apele din nou, le iau casele și distrug și liniile de înaltă tensiune”, , spune, revoltat, primarul din Săucești, Viorel Savin.
Și la Helegiu, autoritățile se îndoiesc de eficiența lucrărilor în cazul unor noi inundații. în plus, primarul spune că proiectul inițial a trebuit modificat la insistențele autorităților locale, pentru că cei de la Ape nu au prevăzut și un canal de scurgere a apei de pe versanți. în lipsa acestuia, apa rămînea în jurul caselor oamenilor. „Știți, e greu de spus dacă acum e bine. Eu nu am specializarea necesară ca să spun dacă lucrarea va fi eficientă, pentru că nici nu pot prognoza cantitatea de apă și proporțiile unor eventuale inundații. Oricum, față de cum era lucrarea inițială… A trebuit modificat proiectul la sugestia noastră. Ei au făcut îndiguirea malului drept al Tazlăului, dar nu au prevăzut și un canal de scurgere a apei de pe versanți. Astfel, apa care se scurgea rămînea în jurul caselor. Au modificat proiectul la insistențele noastre. Acum e mai bine, dar nu știu dacă va fi și eficient”, arată primarul din Helegiu, Mihaela Bădic. Aceasta mai spune că apele pot fi stăvilite doar printr-un sistem unitar de investiții. „Ce s-a făcut la noi, e o bucățică. Degeaba faci în amonte, dacă nu faci și în aval. Ca să fie eficient și sigur, trebuie făcut un proiect unitar, altfel pericolul nu poate fi îndepărtat”, mai spune Mihaela Bădic. La o lucrare de amploare, care să împiedice cu adevărat puhoaiele, se așteptau și cei din Negri. însă aceștia nu au avut parte decît de un dig din saci umpluți cu balast și pietriș, în loc de unul din beton. „Noi nu am fost nici întrebați, nici consultați. Apele ar putea fi împiedicate doar cu o lucrare de amploare, pe tot malul stîng al Siretului, dar ni s-a zis că sînt costuri astronomice. Oricum, trebuia măcar întărit malul, construite niște diguri, dar din materiale rezistente. Or, la noi s-a făcut un dig perpendicular din saci umpluți cu balast, pietriș. Noi însă nu sîntem specialiști. Ce putem noi comenta în fața celor de la Ape?”, se întreabă, resemnat, viceprimarul din Negri, Iulia Riglea. Autoritățile din Negri vor trimite, totuși, memorii la București, pentru a aminti de punctele rămase cu probleme. La Tamași, s-a făcut un dig de beton, însă redus ca întindere. „Un kilometru ar fi fost nevoie, dar banii trimiși au ajuns doar pentru 180 de metri. Sperăm ca anul viitor să fie mai bogat și să continue lucrările”, spune primarul din Tamași, Veronica Donțu.

Sacii cu balast, soluție modernă, europeană

De cealaltă parte, reprezentanții Direcției Apelor Siret spun că primarii nu sînt avizați să-și dea cu părerea și să conteste competența oamenilor de specialitate. „Primarul din Săucești a semnat recepția. El a spus că nu se pricepe la ape, la debite, dar crede că digul ar trebui supraînălțat. Poate că are dreptate că ar trebui mai înalt, dar proiectantul a spus că nu e nevoie. Digul este conform stasului și legilor din România, care nu permit supraînălțarea. A fost avizat și verificat de Administrația Națională a Apelor și la minister”, spune Emil Vamanu, director tehnic la Direcția Apelor. în ceea ce privește digurile cu saci de balast, specialiștii de la Ape spun că soluția este una modernă, folosită în toată Europa. „în loc de diguri din beton, în alte zone s-au adoptat soluții moderne, cu saci din balast, nisip sau materiale locale, soluție folosită în toată Europa, care rezistă 100 de ani”, mai spune Vamanu. „E cel puțin hazliu că primarii își dau cu părerea, spune și directorul Direcției Apelor Siret, Tudorița Lungu. Proiectanții sînt cei care știu mai bine, dar, la noi, toți s-au obișnuit să-și dea cu părerea. Peste tot se renunță la betoane. în Germania, de exemplu, se dărîmă betoanele și se adoptă soluții cît mai aproape de natural. în viitor, și noi va trebui să procedăm așa. Primarii se gîndesc că ar fi mai solid din beton, însă acest aspect este discutabil. Oricum, noi nu putem schimba soluțiile date de proiectanți”, spune Tudorița Lungu. (Cătălina CHIFU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!