Cuvinte potrivite…
• prinsul muștelor cu miere și cum se poate spurca Dunărea…
• „Cu miere se prind muștele”. – Parcă numai „muștele”?! Ia puneți un „borcan cu miere” (poate fi și un butoi cu „soiuri alese”!) – păzit sau nepăzit, în, să zicem, „piața sfatului” (sau oricare altă „piață” – a constituției, roșie, revoluției, centrală, a operei, oriunde…) și să vedeți cum dau buzna pomanagiii, neamul lui „pierde vară”, cerșetorii, „postulanții”, în stare a vota și cu dracul gol pentru un pumn de dulci promisiuni! „Muștele” se prind nu doar cu miere, vezi bine! Banii, posturile grase, ciolanul, fotoliile, comitetele și comițiile sînt la fel de eficiente! Cam dezgustătoare e „metoda” prinderii dumnealor „muștelor” cu discursuri grețoase, cu lapte și… rahat (că „muștele” au un talent nativ de a trage la rahat și a bîzîi în gura mare că sînt nefericite!). Așișderea cînd te simți cu musca pe căciulă, vine că ești oarecum în rahat și trebuie să iei măsuri (aviz-avertisment „băieților deștepți” și „șmecherilor” să nu miroase prea tare…).
• Au frații noștri mai din „regat” o zicere: „C-un găinaț de cioară nu se spurcă Dunărea”! Or avea, n-or avea dreptate?! – stau și mă-ntreb. Cînd te uiți cum azvîrle cîte un „hultan” pe piață cîte un răhățiș de „găinaț” (o informație, clasificată au ba, bilețel de amor ghebos ori alte „polițe”) mai că-ți vine a conchide almintrelea astfel: cu un găinaț de cioară se spurcă nu doar Dunărea, ci tot oceanul planetar… Condiția e să plasezi bine „găinațul” spre a da maximum de efect (putoare, infestare, influențare, orientare, dezorientare, în sensul urmărit de „găinățar”!).
• „Cu răbdarea și cu tăcerea se face agurida miere”! – Nu prea îmi vine a crede. Pentru unele fapte de seamă, pentru acel simbolic „pas înainte”, pentru bruma de progres (cît poate fi de „progresist” alaiul ce duce spre sfîrșitul lumii!), pentru mult-visatul „mai bine” (ăsta, cică, dușman al binelui!), în fine, pentru ca să nu se considere că noi, oamenii, facem umbră pămîntului degeaba, e nevoie și de o oarecare doză de „nerăbdare”, de zbatere, de agitație, de neliniște, evident creatoare, și de „o seamă de cuvinte potrivite”, așadar de cuvinte cu miez, gîndite, iar nu palavre ori gogorițe debitate de tot bouleanul ce se visează păduche ieșit în fruntea celor răbdurii și tăcuți! Dacă, omule, ai prea multă răbdare, te iau de prost descurcăreții și obraznicii; la fel, dacă taci și taci, n-ai nici o șansă în fața guralivilor, flecarilor și mahalagiilor, ai grijă că „te-or întrece nătărăii” chiar de-ai fi „cu stea în frunte”, cum adevăr grăit-a poetul poeților! Și-apoi e practic imposibil ca „agurida” să se preschimbe în miere, ar fi ceva contra naturii! Se întîmplă, apropo de chestia asta, că părinții mănîncă „agurida” și copiilor li se strepezesc dinții, „strepezeala” cu pricina semănînd foarte bine a „deconspirare” și „lustrare”, da, da! Nu, domnilor; dacă vreți „miere-miere”, mai încet cu „răbdarea” și cu „tăcerea”, e de preferat să fiți harnici precum albinele, să vă îngrijiți „stupul”, „prisaca”, să bîzîiți de dimineața pînă seara din floare în floare spre a strînge nectarul atît de binefăcător și… și atenție la „trîntori”, să nu profite de răbdătoarea și discreta voastră înțelepciune! „Agurida”, mă rog, e bună și ea pentru acritul borșului…
• „Curăță mai întîi partea din lăuntru a paharului și a blidului ca să fie și cea din afară curată”! – Mare dreptate are „prostul” (… simplul) ăsta de popor al nostru! Dacă tot ne-au băgat mai-marii Europei în UE (cum ne-au băgat!) e bine să ne facem curățenie în casă, în bătătură, în sărăcia noastră, să scăpăm de murdărie și necurățenii, de mizerie și orduri, de îngălare, de jeg și întinare, de stricăciune, de hoție, de corupție, de vulgaritate, de nerușinare, de ticăloșie, de nemernicie, de păcate, de mișelie, de cîte și mai cîte rele credințe, de… de… – pentru că numai astfel țara aceasta („săraca țară bogată”!) se va vedea „dinafară curată” spre a fi și noi în rîndul lumii (lume care – în paranteză fie zis – nici ea nu-i prea curată, în esența ei, nici pe din lăuntru, nici din afară… – asta e!). (Calistrat COSTIN)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.