Crescătorii de capre dezbat Programul de conservare a genofondului caprin

Administrator

Asociația Națională a Crescătorilor de capre din România – Caprirom a convocat, pentru 27 și 28 februarie, ședința lărgită a Consiliului Director, la care participă membrii Consiliului, președinții filialelor teritoriale, beneficiari ai Programului de conservare a genofondului caprin de îmbunătățire a raselor autohtone, fermieri cu proiecte Sapard aplicate și alți invitați.

Ședința – ne-a informat președintele filialei Caprirom Onești, Nicolae Doileț și membru al Consiliului Director – va avea loc la Constanța, la sediul Caprirom, și va dezbate, în afară de rapoartele privind activitatea economico-financiară pe anul 2006 și rezoluția Conferinței Internaționale a Crescătorilor de Capre, care a avut loc în vara anului trecut în România, și strategia pentru instruirea personalului privind sarcinile și atribuțiile asociațiilor de crescători de capre în calitatea lor de conducători ai Registrului genealogic și de control oficial al laptelui de capră. „se va insista – a precizat Nicolae Doileț – și pe instruirea crescătorilor privind evidențele zootehnice din turmele înscrise în Programul de conservare a genofondului la caprine”. Consiliul Director va dezbate și unle prevedri legale cu privire la creșterea caprinelor în țara noastră și va face și propuneri pentru membrilor săi. La ședință vor participa, din județul Bacău, Nicolae Doileț, Ghiță Gherasim – crescător de capre din Gutinaș și Nicolae Struguț – crescător din Brătila.
Filiala crescătorilor de capre Caprirom Onești aplică un program de însămînțări artificiale și naturale, din vara anului. „Sînt tot mai mulți crescători de animale – a precizat Nicole Doileț – care își doresc capre cu pedigree, fertile și productive. Am fost sunați chiar și din alte județe din țară. Se impune prestarea de asemenea servicii, cu ajutorul unor specialiști în domeniu, iar crescătorii pot obține lapte de capră chiar și de Crăciun”. Creșterea caprelor în fermele românești a luat o amploare fără precedent în ultimii ani. Numai în zona Onești există circa 2.500 de animale, dar numai din rase autohtone, nerecunoscute pe plan european și internațional. A face rost de capre cu pedigree, din rase recunoscute, este prima condiție pentru ca acest sector de creștere a animalelor să se dezvolte după toate regulile. România nu are cotă de lapte decît pentru laptele de vacă, pentru că laptele de capră provine de la rase neomologate. în țările Uniunii Europene consumul de lapte de capră este în deficit cu 40 la sută și este foarte căutat și bine plătit, fiind cunoscut că laptele de capră este superior în ceea ce privește calitățile nutritive și este comparat deseori cu laptele matern. în județul Bacău, anul trecut erau 309.568 de capre și oi, dintre care 17.000 de capre, iar numărul lor este în creștere. Județul are cele mai multe capre din Moldova, de două ori mai multe ca în Vaslui și de trei ori mai multe ca în Neamț.
Tot în luna februarie – am aflat de la președintele filialei Onești a Caprirom – la Ambasada Franței, din București va avea loc un sompozion pe tema folosirii materialului seminal din import la caprine. (Petru DONE)i oi, dintre care 17.000 de capre

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.