Urmele lui Ștefan cel Mare în județul Bacău

O biserică pe locul nașterii sale, o mănăstire, un pod unicat în țară, dar și o curte domnească, alături de multe alte legende, sînt urmele lăsate de cel mai mare voievod român în județul Bacău. Ștefan cel Mare și Sfînt, canonizat de Biserica Ortodoxă Română în urmă cu 15 ani, este serbat astăzi, 2 iulie, în întreaga țară, iar Bacăul are toate motivele de a-l pomeni așa cum se cuvine.
La Borzești, locul în care, conform tradiției, ar fi văzut lumina zilei, ilustrul voievod a ridicat o biserică, avînd hramul „Adormirea Maicii Domnului”, între anii 1493-1494. Considerată monument istoric de valoare națională excepțională, biserica de la Borzești are catapeteasma din zid, iar interiorul a fost pictat pentru prima oară, în urmă cu trei ani de către pictorul Grigorie Popescu.
Tot în județul Bacău, dar în municipiul Bacău, se află ansamblul Curții Domnești, cel mai valoros și cunoscut obiectiv istoric din oraș. Curtea este alcătuită din Casa domnească, turnul locuință și biserica Precista. Ea fost ridicată la sfîrșitul secolului al XV-lea, înainte de anii 1482 – 1488, și reprezintă semnul inițiativei lui Ștefan de a face o nouă capitală a Moldovei la Bacău. Din păcate, moartea subită a lui Alexandru Voievod, fiul său, a făcut ca această curte să cadă în uitare. S-au păstrat cîteva ruine și biserica „Precista”, construită între anii 1490 – 1491, care a fost renovată de mai multe ori de-a lungul secolelor.
Un alt monument reprezentativ din vremea lui Ștefan cel Mare se află la kilometru 24 pe drumul de la Onești la Adjud. Este podul lui Ștefan, „singurul din țară păstrat din vremea marelui voievod”, după cum susțin specialiștii. Este construit din piatră brută, avînd drept liant var hidraulic. A fost în folosință de peste cinci veacuri fiind reparat doar de cîteva ori. Caracteristicile tehnice sînt 14 metri lungime, 8 metri lățime, 11 metri înălțime și o deschidere a bolții de 5,8 metri.
Din timpul lui Ștefan se spune că datează și mănăstirea monument istoric de la Runc, la 32 kilometri distanță de Bacău, spre Buhuși. Lăcaș de rugăciune și spiritualitate avînd hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, biserica a fost construită, conform tradiției orale, de către Ștefan cel Mare, după victoria împotriva lui Petru Aron, de la Gura Orbicului, din anul 1457. E drept, prima mențiune documentară apare consemnată la 1 aprilie 1695, dar tradiția rămîne tradiție.
Tot în aceași zonă se află și ruinele hanului Orbic, despre care se spune că ar fi fost ridicat tot în timpul lui Ștefan. Lista obiectivelor istorice despre care se zice că ar fi aparținut Voievodului Ștefan cel Mare este însă mult mai lungă, însă, din păcate, lipsa documentelor și a mărturiilor scrise lasă mari semne de îndoială. Iar noi ne putem lăuda doar cu ce a rămas. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!