Controverse la Titularizare

Laura HUIBAN

Concursul național unic de titularizare a fost abordat diferit de cei aproximativ 1.400 de candidați. Mulți dintre ei au venit „la plesneală”, ca să iasă din sală la puțin timp de la începerea examenului, deciși să-și încerce norocul la ședința publică. Un subiect simplu, cum ar fi caracterizarea lui Alexandru Lăpușneanu, a fost considerat dificil de unii dintre candidații pentru un post de învățător. Dimpotrivă, chiar dacă timpul maxim de redactare a lucrării era de patru ore, după numai o oră, două candidate, absolvente în 2007 ale Colegiului Pedagogic „Ștefan cel Mare”, terminaseră de rezolvat subiectele. „A fost destul de ușor. Despre Lăpușneanu învățasem pentru Bac”, a declarat Alexandra Rotaru, candidată pentru un post de învățător. „Am fost uimită cît a fost de ușor, și la Metodică. Noi am făcut practică în Pedagogic”, a comentat Gabriela Mititelu. Multe doamne au zis însă că au copii și nu au avut timp să învețe și că la clasă nu predau literatura de liceu”. Și la Școala 15 s-au prezentat candidați „la plesneală”, pe baza că anii de practică la catedră contează mai mult decît învățatul. „Am renunțat și am ieșit din examen. N-am știut. Am nouă ani vechime în învățămînt. Eu cred că mai mult contează lucrul la clasă decît ce citesc eu dintr-un autor sau altul, decît teoria”, este de părere Mariana P, candidat pentru un post în învățămîntul special.

Brîndușa Popescu, candidat pe un post de Mecanică

Printre candidații pentru o titularizare s-a numărat și Brîndușa Popescu, inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Bacău. Disciplina la care concurează este Mecanica, intenția sa fiind să-și transfere catedra de la Grupul Școlar Agricol Hemeiuși la o instituție de învățămînt din Dărmănești. Brîndușa Popescu a declarat că subiectele au fost „de dificultate medie”. „N-am făcut chiar tot. La subiectele de mecanică mi s-a părut că s-a cerut un volum mare de informații”, a spus ea.

Vor să-și aleagă echipa

Concursul unic de titularizare nu pare să mai aibă viață lungă. în opt județe pilot din țară, concursurile pentru ocuparea posturilor vacante se desfășoară la nivelul unităților de învățămînt sau pe grupuri de unități. în funcție de rezultatul acestei formule, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului intenționează s-o generalizeze, în contextul descentralizării învățămîntului. „Ar fi în avantajul tuturor. Directorul își alege oamenii care crede că vor face față cerințelor școlii, vor fi mulțumiți și părinții, și cadrul didactic pentru că va fi mai bine remunerat fiindcă școlile bune vor atrage elevi, iar finanțarea se va face pe elev. Acum se întîmplă ca un candidat să ia notă mare la concurs, dar să nu fie un bun pedagog. Adică știe pedagogie, dar nu știe s-o aplice”, a declarat Livia Sibișteanu, directorul Școlii „Spiru Haret”, un susținător al ideii de descentralizare în învățămînt. Fostul inspector școlar spune că la concusul pe care l-ar organiza un punct important va fi proba practică, în care candidatul va fi pus să rezolve situații care apar în procesul de învățămînt, ipotetice conflicte cu elevii sau cu părinții acestora.inții, și cadrul didactic pentru că va fi mai bine remunerat fiindcă școlile bune vor atrage elevi, ia

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!