Pe cine interesează „Mediul”?!

Administrator

Ștefan RADU

Acum, după ce s-a potolit canicula (ba chiar am trecut la haine de toamnă), deja nu se mai face tam-tam pe seama încălzirii globale și anomaliilor climaterice. Spuneam și altădată: ne agităm doar cînd sîntem în belea… Faptul că Uniunea Europeană alocă României 5,6 miliarde de euro (bănet, nu glumă!) doar pentru a reduce din otrăvurile pe care le deversăm în natură nu mă entuziasmează prea tare. Sînt sceptic în ceea ce privește capacitatea actualelor autorități de a absorbi – prin proiecte viabile – asemenea fonduri. în Bacău, ar fi nevoie de o bună parte din aceste sume. Municipiul nostru nu are, practic, o stație de tratare a apelor uzate. Cea care funcționează este din o mie nouă sute noaptea și, din punct de vedere tehnologic, a depășit toate normativele. Se face doar o tratare mecanică a fecalelor și se aerează, în niște bazine vechi, mizeria orașului. Apoi totul se deversează în rîurile patriei. Acum se fac lucrări de modernizare. Adică se îmbunătățesc instalațiile de tratare mecanică și se montează aeratoare noi. în esență, nu se face o neutralizare chimică eficientă și, astfel, uleiurile, detergenții, substantele chimice de la construcții rămîn, în bună parte, active și infestează, de exemplu, Bistrița și pînzele freatice din zonă. în plus, instituția de control – Garda de Mediu – nu are vreo eficiență (și din cauza legislației) în demersul ei de a reduce poluarea. Se aruncă la canalele din fața blocurilor butoaiele cu deșeuri lichide de la lucrările din apartamente, iar de la spălătoriile auto detergenții trec direct în rețeaua de canalizare a municipiului. N-am auzit ca firmele ce produc reziduri chimice periculoase să fie obligate să aibă propriile stații de tratare a apelor uzate. Un specialist de la RAGC îmi spunea că tuburile de beton ale canalizării sînt distruse în mod constant de aceste substanțe corozive și, astfel, apele uzate ajung în sol, respectiv în pînzele freatice. Faptul este cunoscut de toată lumea, dar reacțiile (legislative, administrative, coercitive…) lipsesc.
Așa că banii europenilor vor ajuta, eventual, la cosmetizarea situației, nu la schimbarea mentalității generale și la eficientizarea aplicării legislației. O doamnă de la Primărie, cu responsabilități în domeniu, se lamenta la televizor pe motiv că nu iau atitudine cetățenii cînd văd că vecinii lor aruncă alandala gunoiul casnic. Așa o fi! Teoretic, doamna are dreptate. Numai că înainte de a fi supărată pe lipsa de spirit civic, ar fi cazul să se exemplifice cu acțiuni ale instituției pe care o reprezintă. Nu s-au plasat în tot orașul tomberoane speciale pentru hîrtie, plastic, sticlă și resturi menajere, ceea ce face inutilă cheltuiala pentru zonele unde acestea există. Apoi nu am auzit să fi fost sancționat vreun băcăuan pe motiv că și-a abandonat bradul de Crăciun, sacii cu moloz de la demolarea pereților din apartament sau mobila veche la ghenele din cartiere… Și asta pentru că oamenii nu au vreo alternativă. Doar nu ai să stai cu resturile de beton în debara sau cu dulapul rupt pe hol doar pentru că nu ai cum să scapi de aceste deșeuri! Creați sistemul și apoi sancționați imbecilii care nu se integrează! Nu lamentări aștept de la autorități, ci organizare și acțiune. Este prea mult?apartament sau mobila veche

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.