Trestioara de pe Mureș și-a lansat primul album folcloric, în premieră națională, la Bacău

Administrator

Un boboc de fată – i-or fi spus primii săi spectatori. Așa este și astăzi, subțirică, înăltuță, trasă prin inel, o trestioară din părțile Topliței, vioaie, iscoditoare, îndrăzneață și sigură pe ea. Ea este Florina Matei Truță, doctor în etnomuzicologie, dar și o interpretă de o rară finețe și originalitate a folclorului cules din zona Toplița – Harghita, dintr-o comoară de tradiții populare muzicale aproape nepuse în valoare pînă acum. Am văzut-o, acum două zile, în Bacău, la un simpozion de retrologie agrară, unde a venit, ca o pată de culoare, să-și prezinte priumul său album, cu 21 de melodii. A fost o lansare în premieră națională. „Mi-am intitulat albumul – spune Florina Matei Truță – «Măi bădiță, Constantine», după titlul unui frumos joc de pe la noi, dar el cuprinde 21 de cîntece și jocuri caracteristice zonei Mureșului Superior. Majoritatea cîntecelor de joc poartă amprenta locului de unde le-am cules, dar și apropierea de Moldova își pune amprenta asupra lor. Polca moldovenească, de exemplu, este denumită la noi «șraer». Sînt dansuri cu stil moldovenesc și ardelenesc, dar stilul caracteristic este cel carpatic. Chiar și costumul popular prezintă motive moldovenești și ardelenești”.
Este o încîntare să o auzi pe Florina cîntînd. Te simți, dintr-odată, ca la hora din satul de pe Mureș, printre ii și cătrințe care dau dansatoarelor o sobrietate cuviincioasă, auzi tînguitul ciobanilor de la munte și susurul apei la mal, afli multe despre dorul care arde sufletul tinerilor dar și despre căinatul tinerei care s-a grăbit la măritat. Florina cîntă, mai ales, despre dragoste, într-o rostire clară, aidoma apelor de la munte, fără cusur. O face cu tact și cu respect pentru folclorul despre care spune că este, în zona Harghitei, încă nepus cum se cuvine în valoare. S-a apropiat de el dintr-o pornire firească. „Mi-au transmis talentul și dragostea de folclor și muzică părinții mei – spune Florina. Toată familia mea. Am vrut să o fac la un nivel înalt și am ales să urmez cursurile Academiei de Muzică «Gheorghe Dima» din Cluj-Napoca. M-am îndreptat cu asiduitate către cercetare și culegerea de foclor, către etnomuzicologie și am făcut un doctorat în acest domeniu. Teza mea de doctorat a fost «Tradiții populare muzicale din zona Toplița», zonă virgină încă din acest punct de vedere. Albumul pe care l-am imprimat este primul după mulți ani de cînd am mai imprimat, la radio și televiziune (în 1988) alte 11 melodii tot din zona noastră”.
Florina a mai fost în Bacău, ca și în multe alte orașe, la festivaluri și concerte. Cîntă, de regulă, numai cu o orchestră tradițională – vioară, braci, dobă țărănească, clarinet și contrabas. „Poluarea folclorului – ne-a mai spus Florina – este, poate, cea mai grea povară pe care o ducem acum. Eu cred că televiziunile, posturile de radio ar trebui să facă mai mult în acest sens, să promoveze doar muzica autentică”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.