AVERS & REVERS

Președintele și păsărica

Dan PERȘA

Președintele României, Traian Băsescu, face ce face și dă cu bîta-n baltă. La cît de diplomat e în chestiunile grave, pare ciudat s-o bage pe mînecă așa. Zicînd: „în sfîrșit, văd și eu un armean bun” (după care a dres busuiocul: „ar fi trebuit să spun: un armean competent”), a ajuns iarăși în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. E haios! Am văzut șovini, dar ei se păzeau ca dracul de tămîie să-și dea în vileag aversiunea. Traian Băsescu nu e șovin. însă în șarja lui amicală a implicat, aiurea, un întreg neam. Chestie ce pare de-a dreptul prostească. Explicația însă există: președintele țării e un fost marinar, un fost comandant de cursă lungă. Și-a stat, în anii cît a navigat, luni și luni de zile pe vapor. Lipsit de compania femeilor, care sînt, prin excelență, educatoare ale mediilor sociale. A trăit printre bărbați, a vorbit numai cu bărbați, tot ce i-a trecut prin cap, fără perdea. Am văzut uneori și oameni cultivați care, debitînd grosolănii în prezența unei femei, se justifică astfel: știi, așa sîntem noi bărbații, vorbim mai fără perdea! Dacă le spui că asta o fac numai cei prost crescuți, cad în dilemă. Sînt ei prost crescuți? Iar dacă ei nu sînt, cu atît mai puțin s-ar putea spune asta despre marinari (na!, mi-a ieșit porumbelul! Voi ajunge și eu în fața vreunei comisii anti-discriminare? Ca să n-o paț, voi spune: nu toți marinarii, desigur, unii dintre ei, doar). în orice caz, marinarii, trăind pe vapor, nasc un limbaj al lor, un cod al lor. I-am auzit pe cîte unul dintre ei, pe cînd locuiam în Constanța, alintîndu-și nevasta cu vorba „Păsărică”. O fi o vorbă urîtă, depreciativă pentru noi, „civilii”, dar pentru marinar înseamnă altceva. Noi nu știm ce, pentru că n-am stat luni de zile pe vapor, cu dorul țării, casei și femeii. ânțeleg, pînă la urmă, și gestul lui Traian Băsescu de a confisca un reportofon unei ziariste. A fost reacția la o agresiune în vreme ce se afla la cumpărături, nu într-o postură oficială. Am văzut și oameni mult mai cultivați (ba chiar cu asupra de măsură, din crema, ba chiar frișca intelectualilor noștri) care au reacționat cu mojicie la astfel de agresiuni… âmi amintesc însă că, pe vremuri, mi-a căzut în mînă o carte despre bunele maniere. Era vremea comunismului și bunele maniere ar fi părut o efeminare, dacă nu chiar o îmburghezire, a proletariatului. Dar cartea, prin cine știe ce minune, apăruse. Și, într-unul dintre paragrafe, se vorbea despre „politicoșii prin accident”. Care sînt, cît sînt, politicoși, dar deodată, cînd te aștepți mai puțin, le scapă mărgărintul, sau, mai bine zis, le iese păsărica din gură. Cam așa și cu Traian Băsescu. Faptul că a ajuns președintele țării n-a reușit să-l facă scorțos. A renunțat pînă la urmă la șuviță, ba chiar și la vechea croială a costumelor de activist la căminul cultural și la materialele marinărești din care erau făcute, dar la obiceiuri nu poate renunța. Și-o să-l acuz pentru asta, dar numai atunci cînd eu însumi, mai tînăr fiind, deci mai maleabil, voi putea să renunț la tabieturi dăunătoare și obiceiuri deranjante. Helvetica-R

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!