RECURS LA ISTORIE

Valori naționale

• Bacăul în urmă cu 125 de ani

prof. dr. Dumitru ZAHARIA

Făurirea statului unitar și cucerirea independenței naționale a României au creat condiții favorabile dezvoltării așezării urbane Bacău. în urmă cu un secol și un sfert „țarina tîrgului dată în uzufruct locuitorilor măsura 355 fălci și 47 de prăjini”. Mulți locuitori ai Bacăului erau agricultori, crescători de vite, stupari, viticultori, meșteșugari, negustori. în această localitate erau și ingineri, medici, profesori, judecători și avocați. Bugetul de venituri și cheltuieli era de 12.411 lei și 67 bani. Populația era formată din: 5.460 bărbați și 5.540 femei; majoritatea români, dar și minoritari evrei și armeni.
Bacăul, sub raport administrativ, era împărțit în trei circumscripții, în care funcționau 58 căi de comunicație. Pe laturile acestora se aflau 1.689 proprietăți, erau construite 1.622 de case locuite, din care 22 nu aveau locatari, restul fiind terenuri virane. Din totalul clădirilor, doar 28 aveau parter și etaj. Acestea se aflau pe Strada Mare, Teatrului, Bacău-Focșani, Bacău-Roman, Județeană, Gării, Alexandru cel Bun, Bistrița. Cele mai populate erau străzile: Bacău – Roman – 257 case, Bistrița – 195 case, Strada Mare – 108 case. Aveau peste 50 de case străzile: Bacău-Focșani – 90 , Armeană – 81, Bacău – Ocna – 55 , Fîntînilor – 51, Tirului – 99 , Poștei 61. Unele nu aveau case. între acestea se afla și cea cu numele de Vasile Alecsandri.
Instituțiile funcționau astfel: pe Calea Națională Bacău-Focșani – primăria, cazarma călărașilor; pe Calea Națională Bacău-Roman – Grădina publică, Școala nr. 1, o Școală israelită, Fabrica de cherestea; Strada Mare – Biserica Sf. Nicolae; pe strada Bistrița – Școala israelită a obștii, a rabinului răposat, cea a croitorilor și sinagoga. Tribunalul se afla pe strada Justiției; pe strada Buna Vestire se aflau – prefectura, biserica de rit catolic, Școala israelită de fete, Biserica Buna Vestire și zalhanaua primăriei; pe Vulturi – a doua Școală de fete; pe strada Spitalului se aflau spitalul Pavel și Ana Cristea, feredeul. Biserica Precista era pe strada cu nume identic, iar pe Letea era o altă școală israelită. Biserica armeană funcționa pe strada cu același nume. Pe Calea Națională Bacău -Ocna era Spitalul israelit, iar pe drumul spre gară – biserica Sfinții âmpărați , la capătul acesteia aflîndu-se stația CFR. Pe strada Primăverii se aflau Biserica Sfîntul Ioan și Școala nr. 3.
Asistența medicală era sigurată în 2 spitale de către medicul spitalului, de 6 particulari, moașe și vaccinatori, fără discriminare și cu plata unor sume exorbitante.
Datele prezentate demonstrează că așezarea Bacău are un trecut frumos, nu doar îndepărtat. Oamenii locului au creat valori naționale care stau mărturie a devotamentului acestora față de familiile lor și semenii alături de care trăiau. Acei oameni au luptat împotriva oprimatorilor interni, cît și a cotropitorilor externi. Aceștia, cu sacrificii imense, au construit biserici, școli, spitale și au făurit unirea din 1859. în școlile organizate în perioada anterioară au fost educați, instruiți și formați eroii independenței naționale și ai desăvîrșirii unirii neamului. Oamenii aceștia au pus bazele viitoarei dezvoltări a societății românești, dar nu s-au ridicat dintre ei indivizi aroganți și inculți care să pretindă că istoria românilor a început cu activitatea lor „revoluționară”. Helvetica-R luni 24 sept. 07.

Valori naționale

* Bacăul în urmă cu 125 de ani

prof. d

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!