PĂLITURA DE OSÂNDĂ

Ce măsură folosiți?

Valeriu TRAIAN

Revin asupra unui fenomen petrecut pe terenurile de sport și iarăși mă închin în fața gazetarilor sportivi și-i rog să nu se supere că îndrăznesc să le calc teritoriul. Bunul meu prieten, un reputat romancier, dramaturg, dar înainte de orice un pasionat gazetar sportiv, respectiv cronicar de fotbal, Mircea M. Ionescu, nu m-ar afurisi pentru momentul de rătăcire în domeniul în care s-a consacrat alături de un Eftimie Ionescu sau, mai ales, de Ioan Chirilă. Am dezbătut îndelung pe marginea fenomenului sportiv, a cavalerismului în sport, cu cel ce a scris și editat, la numai cîteva săptămîni după încheierea Campinatelor Mondiale din SUA – 1994, o carte de mare succes: „Columb a descoperit America, Hagi a cucerit-o”. Este o carte scrisă cu nerv și pasiune pentru fotbal, dar, mai ales, cu o mare dragoste și obiectivă prețuire față de cel ce este îndeobște recunoscut ca un mare sportiv și un mare caracter: Gheorghe Hagi. Iubirea față de Hagi rezultă nu numai pentru că a fost un jucător talentat și de mare randament în echipa de club și la echipa națională, ci și pentru că a fost un sportiv diciplinat, de o moralitate exemplară. Nu a marcat goluri ajutîndu-se de mînă, ca Maradona, nu a lovit adversarii, ca Zidan. Nu a contestat deciziile arbitrilor, nu și-a admonestat coechipierii, nu și-a umilit adversarii decît prin fente și dribling. Cu alte cuvinte, era un profesionist exemplar încă de cînd juca într-un campionat de amatori.
Ne îngrijorează tot mai mult tendința spre violență manifestată în actul sportiv. într-un alt articol – „Jumătăți de măsură”, am discutat despre agresiunea lui Ganea asupra tușierului pentru o decizie ce ținea de competența și datoria acestuia. Mi-am exprimat opinia că pentru asemenea act huliganic sancțiunea a fost prea blîndă. Dovada justeții părerii exprimate o am confirmată atît în Liga I, cît și în eșaloanele inferioare. Cu atît mai grav mi se pare ceea ce s-a întîmplat la Tg. Jiu, în etapa a VIII-a, cu cît la tușă se afla o femeie. Ce s-ar fi întîmplat dacă colegii de echipă n-ar fi reușit la timp să-l împiedice pe turbatul jucător? E drept că tușiera a luat-o la fugă, luînd distanță față de agresor și astfel s-a evitat o catastrofă.
Tehnica jocului și spectacolul sportiv nu se regăsesc în eșaloanele inferioare, dar actele huliganice, pe care forurile de specialitate le înlătură prin sancțiuni radicale, se regăsesc în ligile 2, 3, 4… Ca trasă la indigo mi s-a părut fapta portarului C. Chițeș, de la Sportul Răcăciuni, relatată de ziarul nostru, după aceea a lui Ganea sau a jucătorului de la Pandurii.
Asemenea fapte distonează cu actul sportiv în sine, care, profesionist sau nu, finanțat de X de Y, sau nu, rămîne o manifestare spirituală a personalității umane. Asemenea manifestări huliganice echivalează cu o fluierătură în timpul executării unei simfonii de Bach, într-o sală de concert, cu o înjurătură grosolană într-o sală de teatru cînd se joacă „Intrigă și iubire” de Schiller, spre exemplu.
Să nu mai vorbim de ceea ce fac pe stadioane așa-numiții „fani” sau suporteri ai echipelor. Ce fel de suporter poate fi ciomăgarul care „lucrează” împotriva propriei echipe pe cînd în urma lui rămîn oase rupte, capete sparte și tribune distruse? Și în acestă privință plăpînda nostră democrație are multe de învățat. Se vede treaba că respectul pentru lege trebuie să treacă prin frica de lege.
Un pericol imens pentru calitatea etică a actului sportiv îl constituie unii dintre „patronii” echipelor, finanțatorii din fotbal. Pentru moment voi oferi doar trei exemple de comportament imoral în sport. După declarațiile lui M. Iancu, apărătorul lui Ganea, urmează ieșirile la rampă ale lui Copos, care avînd școala utecistă la bază crede că are toate drepturile rezervate. Un caz cu totul ieșit din comun este Gigi Becali, care țipă pe toate canalele TV că el „bagă banii” și dacă „bagă banii” are drept să hotărască asupra unor lucruri pentru care nu are măcar o sumară pregătire sau pricepere. I-a dat Dumnezeu de toate: bani, palate, mașini scumpe, moșii, turme, slugi etc. Cu cîteva „daruri” a uitat Atotputernicul să-l blagoslovească: puțină minte, puțină educație, puțină școală și un elementar bun-simț.
Ce măsuri ar trebui aplicate acestora?!?rat alături de un Eftimie Ionescu sau, mai ales, de Ioa

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!