Cronică de carte

„A obosit lumina”

Dumitru Brăneanu este un nume cunoscut iubitorilor de poezie. Pe care îi va încînta, neîndoielnic, cu noul său volum, „A obosit lumina” (Editura „Ateneul Scriitorilor”, Bacău, 2007). Scriind o poezie de mare întindere tematică (de la tema cunoașterii de sine pînă la acelea ale interogațiilor metafizice și deschiderii omenescului spre Kosmos), poetul își datorează în mare măsură aprecierile și popularitatea tonalității poeziilor sale, tonalitate prin care, departe de a căuta să sară în ochi (așa cum încearcă tinerii poeți de azi), străbate calea versurilor de rafinate sonorități, de blînde numiri și invocații, de idei poetice subtile și profunde. Totul așezat, în mare măsură, sub o zodie a sensibilității cutreierată de melancolie. Fără îndoială, vocea sa este inconfundabilă, iar noul volum demonstrează, o dată în plus, dăruirea sa față de poezie, tenacitatea iubitoare cu care stă la masa de scris. El ne oferă, într-o vreme în care totul se face în forță, elegiacul, contemplativul, darurile cromatice și miresmatice ale naturii – adică toate acele lucruri ce se adresează sufletului, reușind să ne deconecteze, cu noul său volum, de la cotidian, pentru o călătorie în lumi mirifice și mirabile, prin care ne putem regăsi pe noi înșine, recuperînd rădăcinile altfel obidite ale vieții. (Dan PERȘA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!