– productiile au fost obtinute cu hibrizi KWS, pe sole din judetul, Nemt
Companiile Almos Agrorom Secuieni si KWS Seminte Romania (ultima fiind lider pe piata semintelor pentru culturile agricole) a organizat, la sfirsitul saptaminii trecute, prezentarea rezultatelor de exceptie obtinute la cultura de rapita: peste cinci tone de boabe la hectar. Prezentarea a avut loc pe solele Hotar si Falci, situate in apropierea satului Miron Costin (comuna Trifesti, judetul Neamt) si la ea au participat producatori agricoli si reprezentanti ai unor firme si institutii cu profil agriclo din judetele Bacau, Neamt, Vaslui si Iasi.
„Vorbim de o premiera in cultura rapitei – a spus reprezentantul KWS, inginerul Ioan Puiu, director regional pentru zona Moldova -, pentru ca in aceasta societate au fost cultivati doi hibrizi de la KWS, Brutus si Traviata, dintr-o generatie noua, care au potentialul de a depasi 5.000 de kilograme la hectar. Aceste rezultate, pina in prezent, au fost obtinute doar in loturile demonstrative. Este pentru prima data cind o societate are in conditii de productie in cimp peste 100 de hectare, pe o suprafata seminificativa, cu o tehnologie dusa la extrem si cu agronomi foarte buni”. Pentru comparatie, in Romania productia medie de rapita nu trece de 1.800 de kilograme la hectar, iar in Europa se ajunge la circa 3.500 de kilograme. „Am tinut sa fim impreuna pe cimp sa vedem ce se intimpla, care a fost tehnologia aplicata si cum putem obtine in conditii de productie astfel de recolte – a precizat Ioan Puiu. Compania KWS amelioreaza hibrizii Brutus, Traviata si Turan, care fac parte dintr-o generatie noua, cu potential de productie de circa sase tone la hectar”.
Pe cimpul din judetul Neamt s-a facut o demonstratie practica, folosind un cintar electronic, pentru a se vedea cit rezulta de pe un hectar cultivat cu rapita. O combina John Deere a recoltat imediat suprafetele pregatite si masurate prin GPS si a descarcat saminta intr-o remorca pregatita pe cintar. La prima cintarire, de pe primul hectar, aparatul a afisat 5.275 de kilograme. „Noi stim de la administratorul acestei societati – a mai spus reprezentantul KWS – ca pe o suprafata de 45 de hectare s-au obtinut 235 de tone, adica in medie 5.220 de kilograme la hectar”.
Cum au procedat agronomii de la Almos
Societatea Almos are sediul in Germania, la Nittendorf, si se ocupa cu importul, exportul si comercializarea cerealelor si a plantelor tehnice. Almos are filiale in sase tari din Europa, Germania, Cehia, Ungaria, Slovacia, Serbia, iar din anul 2006 si in tara noastra, prin societatea Almos Agrorom, cu sediul in localitatea Secuieni (judetul Neamt). Directorul tehnic al societatii, Alex Molodoi, ne-a explicat tehnologia aplicata la cultura de rapita dein acest an. „Acolo unde am pus hibridul Traviata – a spus inginerul – planta premergatoare a fost orzoaica. Imediat dupa recoltat, am innegrit terenul cu un Kockerling Vektor, am semanat cu o norma de saminta de 2,6 kg la hectar, cu o densitate de 55 de plante la metrul patrat (550.000 la hectar). In toamna am ierbicidat cu Metazaclor, de la BASF, cu Clomazone, un adjuvant Bostat si PH fix. In primavara am aplicat 200 kg de uree (92 kg substanta activa) si ingrasamint lichid 250 kg (circa 80 kg azot substanta activa). Ca program de protectie, am folosit doua fungicide – in toamna un regulator de crestere Folikur, iar in primavara, pentru Ceutoryncus am folosit Fastac, cind temperatura a fost de 5-6 grade Celsius, trei-patru zile consecutiv. Iar pentru Meligethes am utilizat insecticidul Varan. De asemenea, la lungirea tijei plantei am folosit fungicidul Metconazole. Foarte multi trateaza rapita ca pe o buruiana si este o greseala”.
Superprofit pe baza de tehnologie
Inginerul Molodoi a oferit, apoi, si lista tehnologiilor folosite cu cheltuielile aferente, inclusiv arenda. „Am ajuns la 3.000 de lei pe hectar – a spus dirtectorul tehnic al Almos. Dar, la cinci tone de rapita la hectar, cu pret de 400 de euro obtii 2.000 de euro. Din care scadem cheltuielile, circa 600 de euro. Se vede clar ca este un superprofit, de 1.400 de euro. Dar trebuie sa aplici tehnologie si sa cultivi hibrizi de la firmele care ofera genetica foarte buna. Avem in cultura circa 900 ha de rapita, din care 200 ha am experimentat anul acesta: am trecut de la sistemul de semanat la 45 cm distanta intre rinduri. Am semanat rapita cu semanatoarea de sfecla, pe 24 de rinduri, echipata cu discuri. Saminta este drajata bob cu bob”.
Reprezentantii KWS spun ca au o colaborare buna si stabila cu grupul Almos, care are investitori germani. „Este foarte usor sa lucram cu companii care cunosc ce inseamna KWS, o companie cu o traditie de peste 150 de ani in producerea de saminta – a precizat Ioan Puiu. Investitorii cunosc genetica pe care o oferim. Putem observa in cimp sanatatea plantelor de rapita. Exista putine parcele in care tulpina este atit de verde. Hibrizii KWS sint foarte productivi, foarte stabili, cu variatii foarte mici de productie de pe un an pe altul, au o calitate a productiei buna, si pot depasi 50-51% ulei in seminte, au o toleranta foarte mare la iernare, o rezistenta foarte buna la boli, la cadere sau scuturare. Nu veti vedea hibrizi KWS care cad la pamint, daca planta este sanatoasa. Deci, daca nu este atac de Ceutoryncus, instalat in toamna, cu evolutie buna in primavara, hibrizii nu cad”.
Lasă un răspuns