SCRIPTA MANENT Din nou despre Faraoani

La 2 septembrie 1636, Vasile Lupu, domnul Moldovei, împreună cu Divanul Domnesc au arătat și statornicit că, înaintea lor s-au prezentat: „Vasile și cu alți frați ai lui, fiul lui Nechita, nepoții lui Toader și verii lor, boierul nostru, Petriceaico, mare armaș și Avram, fost vistiernic, și Cozma și verii lor, fiii lui Isac, nepoții lui Ion vistiernic, verii lor, și Petre Hadîmbul și fiii Goeoaiei, nepoții Solomiei, și de asemenea, Toader Moțoc, cu mulți frați ai lui, fiii Teodosiei, nepoții Irimiei Pițigoae, toți nepoții și strănepoții lui Petrică Hatman, de bună voia lor, nesiliți de nimeni și nici asupriți și-au împărțit între ei dreptele lor ocine și dedini, din dreptele și propriile lor drese și uric de împărțeală, pe care îl au ei de la Alexandru voievod, satul Cărbunești, care este la ținutul Neamț și Blăgești și Fărăoani și Movileni, care sînt în ținutul Bacău și Misihănești și satul Rusi în ținutul Roman și Nănești, de la Tecuci și Vlădești pe Tutova și Singerei, din ținutul Iași și Pleșești, de la Cîrligătura și șase fălci de vie, care sînt în Cotnari. Astfel, a căzut în partea boierului nostru, Petriceaico, mare armaș, cu verii lui, Ionașcu Avram, fost vistiernic, și Cozmei, și altor veri ai lor, a patra parte din satul Cărbunești și a patra parte din satul Blăgești și a patra parte din jumătate de sat Fărăoani și Misihănești și a patra parte din satul Nănești și două fălci de vie, care sînt la Cotnari. Și în partea lui Toader Moțoc cu alți frați ai lui, s-au cuvenit a patra parte din jumătate de sat Fărăoani și în satul Movileni, și jumătate de sat din Pleșești și două fălci de vie, tot la Cotnari. Iar în partea slugilor noastre, Petrea Hadîmbul, fii Goioaei, nepoți Salomiei, s-a cuvenit a patra parte din satul Cărbunești și a patra parte din satul Blăgești și a patra parte din jumătate de sat Fărăoani, și o jumătate din Rusi și jumătate din Singeri, și a patra parte din satul Vlădești și o falce de vie, tot la Cotnari. Și iarăși, în partea slugii noastre mai sus scrise, Vasile cu frații lui, fiii lui Nechita, nepoții lui Toader, s-a cuvenit a patra parte din jumătate de sat Rusi și jumătate de sat Singeri și a patra parte din Vlădești și cu o falce de vie, tot la Cotnari”. Fragmentele prezentate fac parte din documentul elaborat la Curtea Domnească a lui Vasile Lupu, domnul Moldovei. Ele demonstrează cu tărie, fără posibilitatea de a fi contrazisă, continuitatea românilor ortodocși în satul și pe moșia Fărăoani. Toponomia și onomastica românească confirmă și reconfirmă punctul nostru de vedere. Conținutul documentului domnesc convinge și pe orbi sau surdomuți asupra marelui adevăr al românității locuitorilor din satul Fărăoani, județul Bacău. Acești oameni erau înrudiți cu cei din așezările vecine: Nănești, Blăgești, Movileni, toți de credință ortodoxă, sau cu cei din Cărbunești, Rusi, Singeri, Pleșești. Moșteniri de la rudele lor îndepărtate și apropiate s-au cuvenit locuitorilor din Fărăoani și în celebrele podgorii de la Cotnari. Tradiția podgoriilor din Faraoani se explică astfel. Este limpede că oamenii care trăiau în satele situate pe moșia Fărăoani, ținutul Bacău, n-aveau nimic comun cu originea pretins secuiască, săsească, maghiară și ungurească, deoarece ei erau români de credință ortodoxă, băștinași multiseculari. Rezultă clar că pretențiile de a fi considerați maghiari, unguri, secui, ceangăi sînt lipsite de orice argumente științifice. Aceasta nu reprezintă decît gînduri îndrăznețe ale unor falsificatori și denigratori ai istoriei naționale românești, menite a cultiva lupta, cu nimic justificată, pentru divizarea națiunii române. (prof. dr. D. Zaharia)