• hoții care au furat obiecte vechi din biserici le-au vîndut străinilor, mari colecționari de antichități • pînă să apară Legea patrimoniului, cei care furau obiecte de patrimoniu erau pedepsiți ca orice găinar • pagubele pricinuite de aceste furturi se ridică la cîteva sute de milioane de dolari, adică echivalentul bugetului județului nostru pe cîțiva ani
Abrogarea, după 1989, a Legii Patrimoniului, a deschis calea unor infractori care, încetul cu încetul, s-au specializat în furturi de obiecte de patrimoniu. Statisticile întocmite la nivelul Oficiului Județean pentru Patrimoniu Cultural – Național sînt de-a dreptul alarmanete: în ultimii zece ani, de pe raza județului Bacău, au dispărut obiecte de patrimoniu în valoare de sute de milioane de dolari. Cărți rare, icoane vechi de sute de ani, sculpturi, tablouri, obiecte din porțelan chinezesc au luat, cel mai probabil, drumul Occidentului unde, pentru asemenea lucrări, colecționarii particulari plătesc sume fabuloase.
Un caz incredibil prin dimensiunile sale îl reprezintă Muzeul Petrolului din Moinești. În cîțiva ani, de aici au dispărut peste 200 de obiecte, unicate în lume, multe dintre ele cîntărind cîteva tone. Muzeul a fost construit în aer liber, în jurul anului 1950, și adăpostea reductoare, instalații de pompare, turbosuflante, capete de erupție, pompe de injecție, multe dintre ele cu o vechime de peste o sută de ani. Conform unor surse oficiale din Moinești, se pare că toate acestea au fost furate de către familiile de țigani din zonă, fiind ulterior topite. „Aceste obiecte – ne-a declarat profesorul Eugen Șendrea, cel care s-a ocupat ani de-a rîndul cu probleme de patrimoniu – au fost evaluate de către o companie americană, specializată în activități petroliere, la 80 milioane de dolari. Firma respectivă a facut chiar o ofertă statului român, în vederea achiziționării acestora”.
Din datele existente la Inspectoratului Județean de Poliție Bacău reiese că în ultimii zece ani, 29 de biserici și mănăstiri din județul Bacău au fost călcate de hoți. Bilanțul jafurilor însumează peste
o mie de icoane, unele dintre ele avînd o vechime de patru sute de ani. Inteligența infractorilor nu cunoaște limite în astfel de cazuri. Pînă anul trecut, în lipsa unei Legi a Patrimoniului, infractorii știau că, dacă sînt prinși, riscă o pedeapsă de cel mult cîțiva ani de pușcărie, fapta lor fiind considerată un simplu furt. Un exemplu elocvent este cel al lui Relu Axinte, de 38 de ani, din Horgești. El a fost prins acum două luni, după ce, timp de un an, a spart și furat diverse bunuri din nu mai puțin de 13 lăcașuri de cult din Bacău și mai multe județe ale Moldovei. Polițiștii băcăuani au stabilit că el este cel pe care îl căutau de atîta timp pentru spargearea bisericilor din Letea Veche, Tamași, Bijghir și Horgești.
Fiind din partea locului, Axinte și-a încercat mai întîi norocul în luna iunie 2000, chiar în biserica din centrul comunei natale, de unde a furat toate icoanele ce se puteau lua de pe catapeteasmă, candela de argint, cadelnița și chiar Sfînta Evanghelie. Pe lîngă cele 30 de icoane dispărute, unele mai vechi chiar decît anul construcției bisericii, 1888, a fost furată și o pendulă, tot veche de peste un secol, însă au rămas neatinse cutia milei, în care se găseau cîteva mii de lei, și un ceas ordinar, expus la vedere, pe unul din pereți. După ce a spart biserica, Relu Axinte a plecat spre Botoșani, unde a vîndut o parte din icoane, iar pe celelalte obiecte de cult, de care nu avea nevoie, le-a aruncat într-un iaz din apropierea comunei Flămînzi, unde mai apoi au fost descoperite de niște pescari. La fel a procedat și în celelalte spargeri, cînd a vîndut, pe cîteva mii de mărci și vreo zece milioane de lei, obiecte de cult aflate în patrimoniul național. Anchetatorii presupun că multe dintre acestea au fost scoase ilegal din țară. Prejudiciul total este estimat la un miliard de lei.
Posibilitatea obținerii unor sume fabuloase pentru icoanele vechi, preferate de altfel de colecționarii particulari de peste hotare, îi incurajează cel mai adesea pe infractori. În topul bisericilor prădate, un loc fruntaș îl ocupă Biserica din Leontinești, de unde, într-o singură noapte, au dispărut 400 de icoane. Picturi și morminte vechi de sute de ani sînt distruse din cauza ignoranței. „Sînt foarte multe acele lăcașuri de cult – ne-a declarat unul dintre polițiștii de la Serviciul Judiciar – unde, datorită ignoranței unora, o serie de picturi vechi au fost acoperite de altele, fără nici o valoare. Ne confruntăm apoi cu distrugerea unor morminte cu valoare patrimonială deosebită. De exemplu, la Biserica Precista au fost distruse cîteva morminte din secolul al XV-lea, peste ele fiind construit un chioșc pentru lumînări. La Biserica Sfinții Împărați, peste mormîntul lui Scarlat Krupenschi, ctitorul bisericii, a fost turnată o alee de beton. Multe din inscripțiile vechi din cimitirele Eroilor din Bacău, Slănic-Moldova, Poiana Sărată, Pustiana au fost distruse”.
Seria distrugerilor din Patrimoniu continuă cu unele clădiri din Patrimoniul Civil. Din cauza dezinteresului și a lipsei de fonduri, Castelul Dărmănești este pe punctul de a se prăbuși. Vechea clădire a Băncii Naționale a fost demolată, iar o serie de clădiri de pe strada Ioniță Sandu Sturdza sînt la un pas de distrugere completă. Lista distrugerilor sau furturilor obiectelor din Patrimoniu ar putea continua la nesfîrșit. Numai pe raza județului Bacău se poate vorbi de pagube de sute de milioane de dolari, echivalentul bugetului județean pe cîțiva ani. (Florin CRĂCIUN)
Lasă un răspuns