Cu numai o zi inainte de declansarea oficiala a campaniei electorale pentru legislativele din acest an, marile intrebari privind posibilitatile ca acestea sa fie ratate se inmultesc si capata accente de acutizare: va avea loc, sau scrutinul se va amina?! Isi va da guvernul demisia, de buna voie dar sub presiunea Opozitiei, sau va fi nevoie de o motiune de cenzura, pe care o vehiculeaza ca pe o amenintare liderii PD-L, PSD si PRM? Deocamdata, primul-ministru se tine tare pe pozitie, refuzind aplicarea legii de majorare a salariilor personalului din Educatie, ceea ce ar putea sa-l coste din punct de vedere al capitalului politic, demonstrindu-se inca odata ca nu intotdeauna bunele intentii sint privite si primite asa cum ar merita. Pe acest fond al ambitiilor politicianiste exacerbate, oferta electorala a tuturor partidelor si liderilor acestora abunda in programe si promisiuni populiste care au drept numitor comun egalitatea de sanse, bunastarea si armonia sociala. Scenarii cu care, insa, ne-am obisnuit de mult si care ne lasa indiferenti si circumspecti din cauza pierderii credibilitatii.
Nici unul din aceste programe nu abordeaza, insa, chestiunea spinoasa a stabilitatii institutionale, respectului fata de stat si moralitatii civice a unora dintre cetatenii sai. Mesajele tot mai dese si tonul lor tot mai imperativ, care ne vin dinspre Tinutul Secuiesc se pare ca nu trezesc nici un fel de ecou printre politicienii romani, care au alte prioritati: momirea electoratului si adjudecarea sinecurilor rivnite. La putine zile de la sedinta comuna de la Szeged a guvernelor roman si maghiar, a patra in ordine din ultimii doi ani, presedintele statului ungar a tinut sa faca o vizita privata in Covasna si Harghita, ca invitat al Consiliului National Secuiesc si al Partidului Civic Maghiar. Pretextul: marcarea celor cincizecisidoi de ani de la revolutia maghiara din noiembrie 1956. Ce legaturi poate avea acest moment cu cele doua judete si jumatate romanesti? Presedintele Solyom Laszlo a venit, probabil, sa-si viziteze viitoarele domenii in perspectiva evolutiilor spre care sint impinse, au afirmat unele voci promotoare ale romanismului neconditionat. Premisa implicita din moment ce excelenta sa nu s-a sfiit sa sustina public ideia autonomiei Tinutului Secuiesc dintr-o asa-zisa perspectiva istorica. Pusa alaturi de demersurile repetate si sustinute ale PCM si UDMR, aceasta formulare dezvaluie si intareste adevaratele intentii ale unor cercuri politice de la Budapesta. Despre care nu putine voci de pe la noi sustin ca adevarata sursa a sovinismului vindicativ si iredentismului maghiar isi are tocmai acolo originile si stimulii. Care voci se mai si intreaba, totodata: se pregateste un nou rapt teritorial? E clar ca autonomia invocata si revendicata e doar in capetele unor manipulatori, dar insistentele, tonul si formulele care se folosesc nu ne pot lasa indiferenti. Pentru ca dincolo de terfelirea demnitatii nationale, miza este insusi viitorul nostru. Referendumul pentru autonomie, ce se doreste a fi organizat in chiar ziua alegerilor, pretentiile absurde si ridicole ale lui Marko Bela privind obligativitatea invatarii limbii maghiare de catre copiii romani, radicalizarea discursului privind schimbarea formelor de organizare teritoriala, pe regiuni administrative si „istorice”, pretentiile accederii si la viitoarea guvernare, nu sint altceva decit formule de tatonare si provocare menite sa inflameze spiritele si sa induca stari tensionale. Asumarea de responsabilitati clare si ferme in toate aceste chestiuni majore tine de datoria si de atitudinea politicenilor nostri, mai ales acum, in campania electorala. Daca nu vrem sa credem ca adevaratele probleme trec pe linga ei fara sa lase vreo urma.
Provocari de buna vecinatate
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.