Pomenirea Muceniță Filofteia (sec. XII)
Sfînta Filofteia s-a născut pe la începutul veacului al XIII-lea în orașul Tîrnovo. I s-a dat din botez numele Filofteia, care în grecește înseamnă iubitoarea de Dumnezeu. Mama sfintei era româncă de neam, din sudul Dunării, și o femeie foarte evlavioasă. De la ea a deprins copila Filofteia dragostea de Dumnezeu și de aproapele ei, faptele de milostenie, rugăciunile și postul și alte virtuți care trebuie să împodobească sufletul unui adevărat creștin. Fiind copilă încă, Dumnezeu a chemat la Sine pe vrednica sa mamă, rămînînd astfel orfană. După o vreme, tatăl ei s-a recăsătorit, luîndu-și o femeie cu o viață cu totul diferită de cea a primei sale soții. Ea s-a pornit cu multă ură împotriva Sfintei, mai ales cînd se ducea la biserică sau cînd se ruga și făcea fapte de milostenie. În același timp, căuta să întărîte și pe tatăl blîndei copile împotriva ei.
Într-una din zile, pe cînd avea 12 ani, acesta a urmărit-o ca să vadă ce face cu mîncarea pe care trebuia să i-o aducă la cîmp. Încredințîndu-se că o dădea celor lipsiți, s-a înfuriat atît de tare, încît a scos securea pe care o purta la brîu și a aruncat-o asupra fetei. A rănit-o grav la un picior, încît după puțină vreme și-a dat sufletul în mîna Ziditorului. Nevrednicul tată, înspăimîntat de uciderea propriei sale copile, a încercat să-i ridice trupul spre a-l înmormînta. Dar Dumnezeu a îngreuiat în așa fel cinstitul ei trup, încît nici tatăl ucigaș, nici alți oameni n-au putut să-l ridice. Îngrozit, a alergat la arhiepiscopul cetății Tîrnovo, istorisindu-i toate cele întîmplate.
Moaștele ei au rămas la Tîrnovo și au fost aduse în Țara Românească abia după anul 1393, cînd țaratul bulgar de la Tîrnovo a fost ocupat de turci. Pentru a nu fi profanate, au fost oferite domnitorului Mircea cel Bătrîn, care le-a așezat în biserica Sfîntul Nicolae (domnească) din Curtea de Argeș. Moaștele Sfintei au rămas acolo pînă în 1893, cînd – datorită stării de degradare în care a ajuns biserica – au fost mutate. În timpul primului război mondial, au fost duse în paraclisul mănăstirii Antim din București. După încheierea războiului au fost readuse la Curtea de Argeș. Din 1949 au fost mutate în paraclisul din incinta acestei biserici, unde se găsesc și azi.
A fost aleasă această zi ca dată de prăznuire, îndată după ziua Sfîntului Nicolae, întrucît moaștele ei au stat secole în șir în biserica domnească din Curtea de Argeș, care are hramul Sfîntului Nicolae, deci la 6 decembrie.
La 28 februarie 1950, Sfîntul Sinod al Bisericii noastre a hotărît generalizarea cultului unor sfinți ale căror moaște se găsesc în țara noastră, între care și Sfînta Filofteia de la Argeș. Slujba specială închinată acestei generalizări a avut loc în octombrie 1955, la Curtea de Argeș. (C. Gh.)
Duminică , 8 decembrie
Pomenirea Sfîntului Patapie (sec. VIII)
Sfîntul Patapie era originar din Teba Egiptului și a urmat din
copilărie calea monahismului pentru a fi mai aproape de Hristos. A
petrecut mulți ani în pustie îndeletnicindu-se cu postul și
rugăciunea. Mai tîrziu a venit la Constantinopol, unde a săvîrșit
multe minuni, i-a ajutat pe orbi să-și recapete vederea, a vindecat
prin ungere cu untdelemn sfințit pe idropici, a gonit dracii și a
tămăduit multe boli considerate de medici de nevindecat. A plecat
la Dumnezeu la adînci bătrîneți, după o viața trăită în curăție și în
ajutorarea celor săraci. (C.Gh)
Lasă un răspuns