Perioada dintre 3 și 9 martie este cunoscută sub denumirea de Săptămîna Albă. Este săptămîna care întîmpină Postul Paștelui, ce durează șapte săptămîni, mai precis pînă la 27 aprilie, cînd se serbează Învierea Domnului. Săptămîna Albă sau săptămîna brînzei este denumită așa pentru că, în acest timp este permis să se mănînce doar brînză, lapte și ouă, iar carne deloc.
Săptămîna albă este o perioadă de trecere, o săptămînă tampon, care trebuie să atenueze asprimea Postului Mare. Postul Paștelui a fost fixat odată cu primăvara și este destul de lung. Pentru trupurile obosite de mîncăruri grele, primăvara aduce cu sine urzicile, sălătica, leușteanul sălbatic, frunzele de hrean, frunzele de trifoi, ștevia, loboda, macrișul, salata, frunzele de ridichi, spanacul, ceapa verde, frunzele de usturoi, frunzele de viță de vie, podbalul și multe altele. Pentru suflet, îmbuibat și împrăștiat în zarva și tulburările cotidiene, Postul Paștelui înseamnă spovedanie, reculegere, meditație, interiorizare, căință, dorință de îndreptare. O vreme în care oamenii se adună în ei înșiși, căutînd să se împace cu Dumnezeu. Săptămîna albă reprezintă, pentru conștiința creștinului pregustarea nevoințelor și ascezei pe care și le asumă liber consimțit, în limita puterilor, cei dornici să petreacă timpul pe alte coordonate decît cele materiale. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns