Perioada dintre 16 și 22 februarie este cunoscută drept Săptămîna Albă. Este săptămîna care întîmpină Postul Paștelui, ce durează șapte săptămîni, mai precis pînă la 11 aprilie, cînd se serbează Învierea Domnului. Săptămîna Albă sau săptămîna brînzei este denumită așa pentru că în acest timp putem mînca doar brînză, lapte și ouă. Mîncărurile din carne sînt interzise pînă la Paște. Săptămîna albă este o perioadă de trecere, o săptămînă tampon, care trebuie să atenueze asprimea Postului Mare. Postul Paștelui a fost fixat odată cu primăvara și este destul de lung. Menirea lui este de a ne curăți, atît în trup, cît și în suflet. Pentru trupurile obosite de mîncăruri grele, primăvara aduce cu sine urzicile, sălătica, leușteanul sălbatic, frunzele de hrean, frunzele de trifoi, ștevia, loboda, macrișul, salata, frunzele de ridichi, spanacul, ceapa verde și multe altele. Pentru suflet, îmbuibat și împrăștiat în zarva și tulburările cotidiene, Postul Paștelui înseamnă spovedanie, reculegere, meditație, interiorizare, căință, dorință de îndreptare; o vreme în care oamenii se adună în ei înșiși, căutînd să se împace cu Dumnezeu. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns