Din amalgamul de evenimente produse în anul pe care tocmai l-am încheiat, în întreaga lume, din multitudinea datelor puse la dispoziția cititorilor și telespectatorilor de către mass-media, privind evoluția sau regresul țărilor lumii, se prefigurează pentru 2004 un an și mai bogat în evenimente. Sperăm noi, un an plin de evenimente pozitive, cu toate că, mai mult ca sigur vor apărea și o mulțime de incertitudini, de semne de întrebare, de spaime și pericole.
În primul rînd, anul 2004 va fi un an electoral, deoarece în multe state, care înglobează aproximativ jumătate din populația Terrei, vor avea loc alegeri la nivel național. Pe lîngă alegerile din SUA, unde americanii vor ține cont în primul rînd de performanțele economice și mai puțin de influențele războiului din Irak, încă două procese electorale se disting ca fiind extrem de importante și așteptate: cele din India și Irak. India – pentru că reprezentînd una dintre cele mai noi și mai mari democrații din lume, tinde – dacă alegerile vor fi calme – să urmeze China în privința dezvoltării economice, iar Irakul, pentru că va continua, cu sprijinul american, desăvîrșirea procesului de democrație, ea fiind și prima țară din lumea arabă care împărtășește, în prima sa fază, ideea de democrație. Probabil că de aici, de la cazul Irakului, va deriva și se va derula cel mai mare experiment politic al ultimilor ani și anume: perspectiva democrației în lumea islamică. În cazul reușitei experimentului Irak se va încuraja și democratizarea altor țări arabe și musulmane, iar în caz contrar, eșecul va fi tulburător și, pe alocuri, chiar crîncen pentru începuturile fragile ale democrației islamice, care se va separa foarte greu de problemele religioase și în special de fanatismul religios care învăluie întreaga lume musulmană.
Tranziția spre democrație va triumfa și în Europa atunci cînd zece țări, cele mai multe foste comuniste, vor păși alături de Uniunea Europeană, care le va asimila și va transmite în acest mod un imbold în demersul răspîndirii democrației pe întreg continentul. Dar acest triumf poate fi umbrit de tensiunile privind balanțe de putere între țările UE și în special de referendumurile asupra unei constituții europene, ce vor urma în unele țări europene și care pot provoca o criză politică în cazul respingerii acestui proiect. Cele trei țări baltice, plus Slovacia și Slovenia, vor intra în NATO, care va ura bun venit și Bulgariei și României și care va rămîne, deocamdată, principala instituție de securitate a Europei, asta în ciuda faptului că francezii, nemții și belgienii vor încerca să promoveze ideea unei apărări europene mai autonome.
Problemele cele mai mari vor fi legate de administrarea monedei unice europene, ținînd cont de realitatea care demonstrează că Pactul de stabilitate și dezvoltare, ce conține reguli fiscale menite să guverneze euro, nu funcționează conform planului inițial.
Mari reforme în sistemul asigurărilor sociale se vor pune în aplicare în Franța și Germania, care mențin încă deficite de peste 3 la sută din PIB; Italia va progresa prin promovarea și lansarea pe piață a produselor marca „Fabricat în Italia”, iar poliția financiară va supraveghea creșterile nejustificate, ceea ce va duce la o stabilizare a prețurilor; Franța va fi din ce în ce mai americanizată printr-un amplu program de investiții venite pe peste ocean, între care predomină cele în hipermarket-uri, materiale sportive (firma Nike) și o dezvoltare și extindere a rețelei de restaurante Mc’Donalds. Dintre toate țările, Marea Britanie va fi exponenta celei mai mari creșteri economice, caracterizată de flexibilitate și de o politică fiscală stimulatoare.
În raport cu alte țări care au concediat sute de mii de lucrători cu salarii mici din sectorul public, guvernul englez a procedat exact invers: a angajat mii de noi cadre (asistente și profesori), mărindu-le cu mult salariile, care au fost repede cheltuite, ceea ce a dus la o creștere mai mult decît semnificativă a economiei. Marea Britanie a cîștigat foarte mult din comerț, axîndu-și specializarea mai puțin pe bunuri fabricate și mai mult pe servicii de înaltă calitate, ceea ce înseamnă un avantaj deosebit în condițiile în care o serie de țări reduc prețurile produselor fabricate.
Noi tehnologii, precum biotehnologia industrială și telefonia de generația a treia vor însufleți economia Europei, unde majoritatea țărilor se vor concentra la punerea în practică a managementului creșterii, bineînțeles în limitele raționalului.
Atena, capitala Greciei, unde s-au desfășurat primele jocuri olimpice în urmă cu 3000 de ani, este orașul în care a avut loc și prima olimpiadă a lumii moderne, în 1896, și același la care Olimpiada anului 2004 se reîntoarce, atrăgînd atenția milioanelor de oameni care vor privi Jocurile Olimpice și care se vor transforma într-o sărbătoare de proporții. (Va urma) (Romulus Dan BUSNEA)
Lasă un răspuns