Valeriu TRAIAN
Nu e străină de noi practica rotirii cadrelor. Nu numai că am asistat la diverse campanii de acest fel, unii dintre noi fiind chiar actori ai acestor scenarii, nu totdeauna vesele, nu totdeauna corecte, nu totdeauna justificate și cu atît mai puțin eficiente.
Regimul PSD, sub denumiri noi, remanieri (un hîtru spunea „remaieri”) restructurări, deshumează metehne vechi. Adică din nou forme fără fond. De la Guvernul-mamut, cu 24 de miniștri, cu zeci de miniștri – secretari de stat, cu sute de directori de resort, cu șefi și subșefi de cabinete, s-a ajuns la ministere-mamut: vezi ministerul lui Dan Ioan Popescu, sau cel al lui Miron Mitrea (sindicalistul). Această așa-zisă remaniere ne amintește de două formule vechi. Una se numea „organizarea științifică a producției și a muncii” și cealaltă, mai sus-pomenita „rotație a cadrelor”. Ambele au stîrnit la vremea respectivă nedumeriri, exprimate în ironii, bancuri sau zîmbete sceptice. Unul dintre bancuri ridiculiza pretinsa organizare științifică a producției și a muncii, cu unul care își amintea că lui taică-su, patron de bordel, cînd nu-i mergea bine treaba, acesta nu schimba paturile… Cel de-al doilea îl avea pe olteanul inventiv, care tot agita un sac deasupra capului. Întrebat ce are în sac și de ce îl învîrtea, olteanul răspundea că are șoareci și că-i agită să nu poată roade sacul…
Lăsînd gluma laoparte, ceea ce a frămîntat sub freza cu cărăruie pe stînga d-l prim-ministru Adrian Năstase cît a urmărit turneul de tenis de la Roland Garros, declarînd solemn că își asumă răspunderea pentru că n-a sancționat pe nimeni din vechea alcătuire guvernamentală cît, și mai solemn, că își ia răspunderea pentru uriașul efort de gîndire politică făcut pe drumul de întoarcere, de la Paris la Snagov, nu este altceva decît ceea ce spune hîtrul Creangă că a însemnat efortul găinii babei, care la întoarcerea dintr-o călătorie promițătoare a făcut o mărgică. Pînă la urmă, exemplul lui Creangă conține destul adevăr pentru a fi analog cu efortul d-lui Adrian Năstase. Trebuiau comasate ministerele. Tot spun guvernanții că avem o țară săracă, noi ne încăpățînăm să credem, cum am mai spus-o în acest colț de pagină, că e sărăcită și la atîta sărăcie nu ne mai trebuiau două duzini de ministere. Reducerea lor la 14 încă nu-i destul de drastică. UE cere pe toate tonurile combaterea corupției, eficientizarea economiei, reforma (reală) în justiție și în administrație. Că a fost înlocuită Daniela Bartoș de la Sănătate se justifică. Sănătatea, sub înțeleapta sa conducere, e în colaps, cu toate afacerile obscure ale d-lui E.Țurlea cu banii asigurărilor. Trebuia căutată o soluție și poate se va găsi și o altă mentalitate. O țară cu un turism primitiv și ineficient avea un minister de resort, cu un ministru-fantomă care umbla cu dricul lui Dracula, făcînd să pălească pînă la uscare palmierii aduși pe valută forte și căutînd cărările lui Bachus pentru un turism „strategic”. Nu-i rău că a dispărut cal cu călăreț cu tot. A dispărut însă și ministrul învățămîntului. O doamnă inteligentă, muncitoare, cu inițiative promițătoare și care în ciuda funcției a rămas modestă. Rămîne cel de la Apărare, care dă ordine contradictorii. Dă declarații pe care este nevoit să le retragă. Dă proiecte de lege, de asemenea înlocuite pentru grave contradicții. Justiția, cu toată noutatea Codului Penal (plin de inadvertențe, cum s-a arătat în atîtea împrejurări) rămîne cu d-na Stănoiu, în ciuda faptului că e marcată de corupție. De ce? Rămîne și cel de la Finanțe, deși mai toate forurile europene și mondiale critică politica financiară a României cu o fiscalitate care distruge libera inițiativă și întreprinderile mici, în timp ce astupă cu banii publici găurile negre de la marii coloși de stat și privatizați, sau care încurajează flagrant și aproape fățiș economia subterană și contrabanda. S-a adus o noutate, propunîndu-se la finanțe și în alte ministere oameni de afaceri. Dar odată veniți în funcții, nu vor deveni incompatibili? D-l președinte Ion Iliescu aprobă comasarea, probabil sufocat de atîtea ministere, dar pierde din vedere că s-au comasat și greoaiele structuri organizatorice care sufocă țara cu o birocrație excedentă. În locul ministerelor dispărute în procesul comasării cu tot cu personal, se vor înființa Agenții Naționale, Oficii și Direcții care vor înghiți scheme tot mai încărcate, pe bugetul care nu poate duce sănătatea, învățămîntul, cultura. Am fi aplaudat acțiunea de care d-l A. Năstase este așa de mîndru și pe care și-o asumă ca pe o virtuală victorie, dacă prin aceasta s-ar fi redus birocrația (adică despovărarea bugetului), ar fi simplificat căile economiei de piață, ar fi redus, sau înlăturat, corupția, ar fi schimbat mentalitățile oamenilor politici, ar fi introdus corectitudinea în relațiile inter-umane, ar fi sporit siguranța vieții cotidiene și cîte și mai cîte așteaptă românii de la aleșii săi!
Lasă un răspuns