Unul dintre proiectele finalizate de Consiliul Județean a beneficiat de o finanțare nerambursabilă de 100.000 de euro din partea Uniunii Europene. Cofinanțarea Consiliului, în calitate de solicitant a fost de 35.000 de euro. În acest proiect Consiliul județean a avut ca parteneri Consiliul județean Vaslui și Casa Corpului Didactic Vaslui.
Proiectul a constat într-o serie de cursuri la care au participat funcționari din administrația publică locală. „S-a pornit de la identificarea necesităților de formare la nivelul administrației publice locale. Zonele deficitare în formarea profesională, în domeniul scrierii și accesării de proiecte, au condus la concluzia că este nevoie de instruire”, afirmă Camelia Muraru, managerul de proiect. Cursurile au vizat șapte domenii prioritare- operare PC, limba engleză, comunicare-imagine, integrare europeană și scriere de proiecte, bugete PHARE și legislație europeană, dezvoltare regională, urbanism și mediu.
Segmentul țintă a fost selectat în funcție de necesitățile identificate la nivel local. S-a avut în vedere și faptul că mulți dintre funcționari erau implicați în activități de scriere de proiecte sau lucrau în cadrul direcțiilor de dezvoltare regională, integrare europeană, implementare de proiecte.
Atât lectorii implicați în susținerea cursurilor cât și funcționarii care au participat la acestea au fost de acord că proiectul a însemnat un important pas înainte.
Andrei Chirilă, inspector de specialitate în cadrul Primăriei Onești, crede că ” au fost foarte utile aceste cursuri și ar fi foarte bine dacă ar putea fi reluate, considerându-se modulele parcurse ca o bază. Din perspectiva mea, lucrând în cadrul biroului de dezvoltare locală este normal să căutăm surse de finanțare pentru proiectele pe care vrem să le implementăm. Una dintre modalitățile prin care atragem aceste finanțări sunt proiectele pe care le scriem. Este foarte important ca acestea să fie bine scrise iar pentru aceasta este nevoie de un minim de cunoștințe. Relevant este faptul că aceste cursuri au reușit să ne alcătuiască baza informațională pentru a scrie un astfel de proiect”.
Cum apreciați oportunitatea acestor cursuri?
Cornelia Gireadă – lector urbanism și mediu: Din punctul meu de vedere consider că aceste cursuri au fost extraordinar de utile, necesare și insuficiente. Se simte nevoia de a continua aceste programe pentru că este cunoscut ritmul în care se derulează schimbările și, cu siguranță, și participanții la aceste cursuri au resimțit nevoia de a obține informații. în egală măsură, și noi, ca să putem lucra cu ei trebuie să le dăm cadrul legal și filoanele de informații. Dacă oamenii nu sunt periodic informați, specializați este greu de găsit un limbaj comun.
Antohi; lector-integrare europeană, scriere de proiecte: În afară de calitatea informațiilor teoretice,de beneficiul secțiunii de practică, un câștig a fost numărul mare de ore destinat cursului. Mă refer mai ales la secțiunea denumită Asistență Tutorială în care au fost concepute schițe pentru propuneri de finanțare. Scopul major al acestui modul a fost de a pune la îndemâna cursanților instrumentele necesare pentru a putea scrie singuri un proiect în întregime.
Ioana Bostan- lector limba engleză: Au fost mai mult decât oportune dacă avem în vedere faptul că limba engleză este astăzi un mijloc internațional de comunicare. Acest fapt îi determină pe mulți să se instruiască în domeniu, iar receptivitatea cursanților a depășit așteptările.
Cum a fost structurat cursul?
Cornelia Gireadă: Inițial am avut intenția de a-l realiza pe probleme pur teoretice, cu studii de caz adaptate la informațiile oferite. Pe parcurs, la solicitarea cursanților am insistat mai mult pe adaptarea la cazuri concrete, la realitatea din teren și pe corelarea dintre legislația românească cu cea europeană.
Antohi: Cursul a fost organizat pe două secțiuni. Prima- a cuprins noțiunile teoretice. În cadrul acestei secțiuni cursanții au învățat ce este organizația, parteneriatul, managementul proiectelor, cum se scrie un proiect. Un modul interesant a fost și cel despre comunicare și relații publice.
A doua secțiune, reprezentată de Asistența Tutorială, a fost una practică în care am încercat să materializăm cunoștințele transmise anterior prin scrierea unui proiect.
Ioana Bostan: Am optat pentru o metodă modernă de predare, în care gramatica și vocabularul sunt introduse treptat, printr-o varietate mare de exerciții, conversație, fără a crea senzația de aglomerare. S-au folosit materiale fotocopiabile, puse la dispoziția fiecărui cursant, pentru înlesnirea modului de lucru. Am pus accent îndeosebi pe conversație, pe exersarea pronunției, pe repetarea treptată a noțiunilor dobândite anterior. Am lucrat foarte mult pe tipuri de exerciții de conversație individuală, cu perechi (pair work) sau cu întregul grup.
Care a fost atitudinea cursanților? Au fost interesați de aceste cursuri?
Gireadă: Din punctul meu de vedere aceste cursuri au fost un real succes. Participanții au dovedit o mare receptivitate și o reală deschidere. Mai mult decât atât, cursul a fost unul interactiv, în sensul că fiecare dintre participanți a venit cu idei, sugestii și propuneri. Cele două ore alocate săptămânal treceau foarte repede și niciodată nu reușeam să ne încadrăm în acest interval.
Antohi: Din punct de vedere al interesului manifestat, atitudinea cursanților a fost relevantă. Nu este prima dată când se organizează astfel de cursuri, dar avantajul a fost de această dată numărul mare de ore alocate. Acest fapt a permis o mai bună aprofundare a noțiunilor transmise. Un atu a fost, în acest sens, spațiul temporal mare destinat secțiunii practice, Asistența Tutorială. În acest context, cursanții au învățat efectiv ce înseamnă să scrii un proiect.
Ioana Bostan: Toți cursanții au dat dovadă de recptivitate, mai ales dacă luăm în considerare factorul vârstă care este uneori important în inițierea unei limbi străine. Pentru persoanele adulte, care nu au noțiuni de limba engleză, aceasta pare la prima vedere inaccesibilă, atât din punctul de vedere al vocabularului, al gramaticii cât și, în special, al pronunției.
Ce utilitate practică vor avea aceste cursuri?
Gireadă: Mulți dintre beneficiarii acestor cursuri lucrează la servicii de planificări, de strategii în domeniul urbanismului, în cadrul administrației publice locale. Acest stagiu de pregătire le-a permis accesul la o serie de cunoștințe și informații extrem de utile în munca de zi cu zi. Au văzut practic cum apare o documentație de urbanism și amenajarea teritoriului, pentru județ, cum este ea aliniată la cerințele Uniunii Europene, cum s-a ținut cont de cerințele de protecția mediului. Toate acestea în conformitate cu legislația românească care este destul de bine armonizată cu cea europeană.
Antohi: Să pornim de la un exemplu concret. Mulți știu că pentru a câștiga o finanțare PHARE, spre exemplu, trebuie să faci un proiect. Dar sunt foarte puțini cei care știu ce trebuie să cuprindă un astfel de proiect pentru a fi acceptat. Faptul că am făcut o trecere în revistă a diferitelor ghiduri de finanțare, de pildă, i-a familiarizat cu aceste cerințe. Iar cele două proiecte la care s-a lucrat în cadrul secțiunii de Asistență Tutorială, cel pentru integrarea rromilor în societate și acordarea unei atenții sporite copiilor supradotați au fost instrumentele care i-au familiarizat cu scrierea unui proiect.
Ioana Bostan: Impactul și relevanța acestor cursuri consider că au fost unele deosebite având în vedere rezultatele remarcabile obținute de către cursanți la testele finale. Sunt convinsă că pe viitor aceste cursuri îi vor ajuta, mai ales că au fost un punct de plecare în studiul limbii engleze.
„Trebuie să fim demni de a fi luați în seamă”
Un modul interesant susținut în cadrul acestui proiect a fost cel de comunicare-imagine. Ca științe de graniță, imagologia și comunicarea preiau elemente din multe zone ale cercetării științifice și nu numai. Combină elemente din artele vizuale, teatrale, presupun cunoașterea aprofundată a elementelor de psihologie, individuală, socială, organizațional, relații publice, științele limbajului etc. Sunt și domenii relativ noi, dar cu un mare impact(uneori mai mult decât credem). De aceea, includerea unui asemenea modul a fost unul dintre punctele forte ale proiectului. Camelia Muraru, managerul de proiect este de părere că „un astfel de segment este foarte important. Să ne gândim că resursa umană este esența în cadrul fiecărei organizații și ea trebuie să comunice. Pentru a merge mai departe în orice domeniu trebuie să comunici cu cei din jurul tău. Și consider că acesta este primul pas pe care trebuie să îl facem pentru eficientizarea activității”.
Tincuța Cobzaru, referent la Primăria Bacău, și-a exprimat părerea în cuvinte care fac de prisos orice comentariu:
„Aceste cursuri mi s-au părut interesante având certitudinea că românilor le lipsește comunicarea. Chiar și cu cei mai apropiați. Iar asta nu pentru că nu există dorința de comunicare, există neputința de a comunica. De multe simțim ceva și exprimăm altceva. La generațiile tinere neputința poate este generată și de o ușoară indiferență. La generațiile de mijloc și de vârsta a treia sunt sechelele limbajului de lemn. Mai tragică mi se pare non-comunicarea între părinți și copii, începem să-i pierdem și nu știm momentul în care s-a făcut ruptura între părinte și copil.
Mai există un aspect. Participarea la aceste cursuri a însemnat un pas spre construirea imaginii de sine. Te așează, te fac să simți că la locul de muncă însemni ceva, că ești important pentru cei cu care vii în contact . Nu este ideea că suntem luați în seamă ci că noi trebuie să fim demni de a fi luați în seamă”.
Lasă un răspuns