România este una dintre cele mai vizate locuri de racolare a tinerelor de către rețelele de traficanți de carne vie. Dintr-o țară de tranzit, am devenit una de consum, mai nou, de producție, spun speciualiștii. Traficul începe cu racolarea, momentul în care un „binevoitor” intră în contact cu viitoarea victimă, făcîndu-i promisiuni de angajare în străinătate. Încrezătoare, victima, care, în majoritatea cazurilor, are o vîrstă cuprinsă între 15 și 25 ani, își dă acordul să părăsească țara, înduplecată de argumente de genul „poți cîștiga 1000 dolari pe lună. O fată frumoasă ca tine poate cîstiga mulți bani, iar în Romania nu te poți realiza”. Transportul este asigurat de cei care racolează tinerele. Trecerea frontierei poate fi legală, sub pretextul unor excursii, sau ilegală, cînd este vorba despre minore sau despre persoane care nu au pașaport. Victima este însoțită de o călăuză, care o conduce pînă la un „cumpărător”. Vînzarea este, de altfel, esența traficului de ființe umane. Primul gest pe care îl va face „cumpărătorul” va fi să-i rețină tinerei pașaportul, apoi să o sechestreze. Amenințate și abuzate, fără acte de identitate, victimele sînt supuse unor tratamente inumane și exploatate în regim de sclavie. În foarte multe dintre situații, adolescentele sînt obliogate să se prostitueze. Evadarea este posibilă arareori și implicînd riscuri mari.
Asociația Avicenna din Bacău se ocupă de doi ani cu combaterea traficului de persoane și cu reintegrarea socială a victimelor. „Cele mai multe victime provin din zone sărace din Moldova și Muntenia, în special din orașele mari. Bacăul este pe locul trei în țară privind racolarea de victime. Tocmai de aceea este absolut necesară o campanie de informare și de conștientizare a pricolelor acestui fenomen”, spune Alina Ursinschi, psiholog și inspector de tineret. Campania se va desfășura în perioada 10 septembrie – 15 octombrie, interval în care vor fi distribuite în oraș materiale publicitare, broșuri, pliante, calendare, sacoșe și tricouri. Campania se va desfășura în discoteci, în stații de autobuz, în centrele de plasament și în alte locații frecventate de adolescenți. Coordonatorii proiectului speră ca, după finalizarea acestuia, eventualele victime să fie mai conștiente de pericolul real pe care-l prezintă traficul de carne vie și să fie mai prudente privind propunerile de a lucra în străinătate. (Ioana PAVEL)
Lasă un răspuns