Agenții economici cer mult mai puține fonduri SAPARD

Prin contrast cu primăriile de la sate, agenții economici nu se înghesiuie să acceseze fondurile din programul special de preaderare. Prima măsură lansată a fost 1.1 – Dezvoltarea și îmbunătățirea marketingului produselor agricole și psicicole. Fondurile sînt tot de ordinul sutelor de milioane de euro, dar solicitanții sînt mult mai puțini. Una din condițiile restrictive este legată de necesitatea cofinanțării efective a proiectului de către beneficiar. Astfel, pentru a cere o finanțare de 500.000 de euro, de exemplu, firma trebuie să aibă în proiect un miluion de euro, din care jumătate trebuie să fie contribuție proprie. Iar fondurile respective trebuie să existe și în realitate, nu numai pe hîrtie. Așa se face că la nivelul județului nostru există doar patru proiecte aprobate pe această măsură.

Primul proiect aprobat este cel al societății Almera Internațional, pe submăsura „Lapte și produse lactate”, cu finanțare SAPARD de 242.000 de euro. Au urmat cele două proiecte ale firmelor Europrod și Conagra, din cadrul grupului Agricola Internațional. Acestea sînt pe submăsura „Carne și produse din carne”. Ultimul declarat eligibil este cel al firmei DEPCOINF – MBD din comuna Tîrgu Trotuș, tot în sectorul lactatelor. „Nu este de mirare că este așa. Dacă este vorba de agenții economici, ca să ducă un proiect pînă la capăt trebuie să aibă și bani proprii. La o comună mai este de înțeles că nu sînt fonduri. Uniunea Europeană are informații asupra stadiului de dezvoltare a zonei rurale, dar cînd este vorba de firme nu mai există înțelegere. Se pleacă de la principiul că societățile comerciale sînt primele forme de capitalism apărute la noi și viabilitatea lor se dovedește și în susținerea unui proiect. Este simplu: ai acces la banii europeni dacă îi ai și pe ai tăi. Este o chestiune de împărțire a riscului”, a spus directorul adjunct al Direcției Agricole, Ghiță Burlui. Așa se face că fondurile din măsura 1.1 nu sînt intens solicitate, deși Uniunea Europeană a suplimentat recent alocările, iar scopul finanțării este ridicarea standardelor produselor alimentare românești la nivelul cerințelor europene.

În afara cofinanțării proprii, și celelalte condiții impuse sînt relativ dificile. Agenții economici care solicită aceste fonduri trebuie să aibă o activitate care să nu genereze bilanț financiar-contabil negativ. „Pentru societățile din industria alimentară este greu și menținerea pe bilanț zero, așa că activitatea profitabilă este și mai dificil de realizat. În acest fel, un număr mare de firme nici nu se apropie de fondurile SAPARD. În plus, cerințele programului nu sînt la îndemîna oricui”, spune vicepreședintele Agricolei, Grigore Horoi.

Ceea ce însă nu spune nimeni este că și bilanțurile financiar-contabile întocmite de firmele românești sînt de multe ori aduse din condei pe zero sau chiar în pierdere pentru a nu se plăti impozite pe profit. În pricipiu, în afara firmelor cu rezultate catastrofice, orice societate care funcționează își poate ajusta rezultatele. Oricum, numărul firmelor care au încercat să ajungă la fondurile SAPARD este infim în comparație cu numărul total de la nivel de județ. Este cert că în acest sector europenii nu ies în pierdere. Utilajele și aparatura necesară modernizărilor trebuie să aibă agrementul UE, așa că, de regulă, provin din țările membre. Este simplu de observat că fondurile oferite de bugetul Uniunii sînt recuperate de agenții economici din statele comunității, așa că se poate spune că banii rămîn în familie.