Petru DONE
Reprezentanții societății Agrana Roman – singura fabrică de zahăr din Moldova – i-a asigurat, la începutul acestei săptămîni, pe producătorii din aria sa de acoperire (județele Bacău, Suceava, Botoșani, Iași, Neamț și Vaslui) că fabrica și-a menținut cota de zahăr și pentru acest an.
Pînă pe 31 ianuarie, Agrana putea renunța la cota fixată de Comunitatea Europeană și să primească, în schimb, compensații comunitare. Planurile din 2008 rămîn ambițioase, iar Agrana Roman mizează pe o suprafață cultivată de 11.000 de hectare, ceea ce reprezinta 50% din suprafața cultivată cu sfeclă în România, respectiv o creștere cu 70% față de 2007. Fabricanții consideră că succesul poate fi asigurat prin creșterea producției, de la 24 – 30 de tone spre 60 de tone la hectar, ca în Europa, și pe creșterea calității sfeclei. Prefinanțarea acordată, respectiv plata la sfîrșitul campaniei de prelucrare a sfeclei, procedura prin care se asigura sămînța și îngrășămintele sînt considerate garanții pentru aceste planuri. Subvenția de anul trecut a fost de 320 de euro la hectar și de 30 de lei pe tona de sfeclă și a fost și ea un ajutor, oferit de stat, de circa 600 de euro pentru un hectar cultivat cu sfeclă de zahăr. Iar pentru 2008 se așteaptă o valoare mai mare. Compania Agrana a anunțat, anul trecut, că ar putea renunța la prelucrarea sfeclei pentru zahăr, în condițiile în care compensațiile pentru întreruperea fabricației erau tentante, dar și cererile de pe piața biodieselului erau la fel.
Fabricile cer sprijin guvernamental
Federația Națională a Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) a comunicat, anul trecut, că, în mod normal, costul zahărului din sfeclă, cu taxa de restructurare inclusă, este de 2,32 de lei pentru un kilogram, iar cel din zahăr brut de 1,39 de lei pentru un kilogram. Prin urmare, procesatorii nu pot vinde din cauza prețurilor mai mici, practicate de importatori. închiderea fabricilor de zahăr ar avea un impact negativ atît asupra angajaților, cît și asupra fermierilor cultivatori de sfeclă. România a obținut, în urma negocierilor cu UE, o cotă de 109.164 de tone de zahăr din sfeclă și o cantitate de 329.636 de tone pentru procesarea zaharului brut, precum și o cotă de 9.981 de tone de izoglucoză, materie primă în industria băuturilor răcoritoare și în alte domenii. La sfîrșitul lui 2006, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a repartizat cota de zahăr din sfecla astfel, iar Agrana a luat 24.240 t, dar și o cotă de zahăr brut de 130.668 t.
Pentru a nu închide aceste fabrici, este nevoie ca Guvernul să susțină exceptarea României de la reducerea generală a cotelor de producție, să se accepte ca prețul de producție al zahărului din sfeclă să fie privit pozitiv din partea Consiliului Concurenței (adică fabricile să poată vinde la prețul pieței, chiar dacă produc la un preț mai mare, să se intre în sistemul de restructurare european și să se participe la răscumpărarea de cotă. De asemenea, fabricile de zahăr ar trebui să încerce să se reprofileze pe biocombustibili din sfeclă de zahă.
Tot la începutul săptămînii, producătorii de sfeclă de zahăr și reprezentanții Agrana Roman s-au întîlnit și cu reprezentanții a doi dintre furnizorii de imputuri, Gabriel Raviczki, director de marketing al firmei Bayer, și cel al firmei Bayer.
CITAT: Agrana mizează pe o suprafață cultivată de 11.000 de hectare, ceea ce reprezinta 50% din suprafața cultivată cu sfeclă în România, respectiv o creștere cu 70% față de 2007
Tot la începutul săptămînii, producătorii d
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.