De citeva zile, de cind a inceput oficial campania electorala, incerc sa ma dumiresc daca la finele acestei luni vom merge la vot sa alegem primari sau parlamentari. Probabil ca alegatorii sint si mai bulversati de uninominal decit aspirantii la fotoliile parlamentare, insa primii au o scuza: nu candideaza.
Pentru ca majoritatea celor care se chinuie sa ne convinga sa le acordam votul au impresia ca treaba lor este sa fie un soi de viceprimari in colegiul lor. De asta la intrunirile cu electoratul, facute pe sestache sa nu se prinda presa, candidatii se intereseaza de strarea strazilor, de asfalt, daca se matura, daca au caldura si apa calda, lucruri care intra exclusiv in atributiunile unui primar, nu ale unui senator sau deputat.
Confuzia porneste de la campania mediatica pentru promovarea uninominalului. S-a creat iluzia ca un parlamentar ales prin vot uninominal va fi un suprasef peste colegiu, un om care le va rezolva pe toate si pe care, daca nu-ti va conveni, il vei putea schimba sau, macar, ii vei da vot de blam la viitoarele alegeri.
Din pacate, nu e asa. Principala treaba a unui parlamentar este sa faca legi si abia apoi sa faca putin trafic de influenta pentru a-si ajuta colegiul. Iar faptul ca vom vota oameni si nu liste este doar o falsa rezolvare a problemei; in Parlament conteaza mai putin persoana cit culoarea sa politica.
Lasă un răspuns