Mulți dintre noi își petrec week-end-ul în zonele de agrement ale Bacăului. Dacă mai adăugăm ideea de jogging prin locurile mai sus amintite, sînt sigură că veți realiza un sfîrșit de săptămînă agreabil. Și pentru că veni vorba, trebuie să recunoaștem că acele ființe stranii care mai apar pe străzi alergînd de plăcere încă sînt văzute cu reticență. Privitorii nu se pot abține de la unele comentarii rău intenționate la adresa alergătorilor. Cu alte cuvinte, se poate spune că alergatul de dragul plăcerii nu intră în preocupările celor mai mulți dintre noi pentru simplu motiv că sînt priviți straniu de cei din jur. Vocile conservatoare se aud negînd vehement: „De alergat ne arde nouă?”. Totuși, pentru cei cu adevărat interesați de mișcare, cîrcotașii nu vor fi un impediment.
Îmi vine totuși în minte o întrebare. De unde a apărut acest alergat de plăcere ? Cu siguranță că mințile stălucite ale înaintașilor au găsit motivațiile. În această arie a înțelepciunii, Horațiu spunea: „Dacă nu alergi cît timp ești sănătos, va trebui să alergi cînd te vei îmbolnăvi”. Acum să văd dacă mai puteți spune ceva! Inimaginabil cît de autentice sînt aceste cuvinte după atîtea sute de ani! Dar ajungînd la comoda existență cotidiană și, firesc, la efectele ei, despre care ne convingem singuri fie chiar și privindu-ne în oglindă, ne gîndim disperat la kilogramele așezate exact unde nu trebuie. Ce-i de făcut? Și astfel încep oamenii să alerge. Cei care practică „joggingul” spun că sînt sănătoși, vioi, că au chef de muncă. Dar cît este de greu să practici o formă de mișcare în continuu! Chiar și atunci cînd ești perfect conștient de ciudata legătură între kilograme și kilometri. (Roxana POPA)
Lasă un răspuns