Alexandra face Craciunul in ceruri

La doar 27 de ani, onesteanca Alexandra Apostol s-a stins din viata joi, dupa ce a facut tot ce i-a stat in putinta sa invinga cancerul, iar sute de onesteni i-au fost alaturi, prin donatiile pe care le-au facut si prin gindurile bune pe care i le-au transmis.

Alexandra a primit de doua ori diagnosticul de cancer, in doar doi ani de zile. In 2008, a facut operatie pentru cancer de col uterin si totul a decurs bine, pina anul acesta, cind a aflat ca are metastaze la plamini si rinichi.

A urmat o terapie complexa, in tara si in strainatate, insa organismul ei a cedat, treptat-treptat, iar suferintele prin care a trecut, emotiile pe care le-a simtit si sperantele pe care si le-a facut au fost redate pe siteul ei, www.2230.ro (http://blog.2230.ro).

In ultima postare, facuta in ziua in care a murit, Alexandra parea impacata cu soarta ei, ba chiar optimista, apreciind ca nu e vorba de un sfirsit, ci de un nou inceput.

“Daca am reusit sa transmit mesajul… acela ca viata e cel mai pretios dar pe care-l primim si ca merita traita intens… si daca in momentele vesele sau triste o sa va amintiti acest mesaj… atunci inseamna ca, desi am pierdut batalia… n-am pierdut si razboiul… inseamna ca voi continua sa traiesc in amintirea voastra… – scria Alexandra, in mesajul din 16 decembrie. Imi doresc sa nu umbresc in nici un fel aceste sarbatori… si-mi doresc sa ma conduceti cu zimbetul pe buze… pentru ca acest sfirsit nu e o pedeapsa… ci doar rasplata unei vieti traite frumos… pentru ca acest sfirsit e doar un nou inceput…”.

Starea tinerei din Onesti s-a agravat in urma cu citeva zile, dupa ce a facut mai multe complicatii, printre care si TBC.

“Simt ca ma lasa puterile, ca organismul meu nu mai vrea sa lupte”, spunea ea pe 13 decembrie, de pe patul de spital. Insa Alexandra a continuat sa spere ca va mai prinde inca un Craciun, in care sa se bucure inclusiv de lucrurile marunte.

“Nu sint inca pregatita sa-mi pierd speranta si credinta intr-o zi de miine mai buna…si nu vreau sa o pierdeti nici voi… – spunea ea. As vrea sa continuati sa ma pastrati alaturi de voi si sa credeti in mine…as vrea sa transmiteti gindurile voastre catre Dumenezu…si poate, impreuna, vom reusi sa-l facem sa asculte….si sa-mi daruiasca inca un Craciun fericit alaturi de cei dragi…si-mi mai doresc sa nu va intristati si sa continuati sa va bucurati de lucruri marunte alaturi de cei dragi….sa pretuiti viata mai presus ca orice…e tot ce conteaza!”.

Lucruri importante, intelese in momente extreme

Cu citeva zile inainte, pe 6 decembrie, ea amintea ca “mi se face constant observatie ca nu maninc, ca nu ma pot concentra sa port o discutie normala cu cei din jur, ca mi-e somn tot timpul si ca din cind in cind, din cauza medicamentelor, mai aiurez”, dar tot spera ca “de Craciun, cind vor veni toate prietenele mele, sa ma pot bucura de o bataie cu bulgari serioasa”.

Iar pe 1 decembrie, Alexandra a mai postat inca un mesaj plin de emotii si semnificatii:

“Am invatat in acest an multe…am trait intens si am obsevat cu un usor regret ca lucrurile cu adevarat importante, ca familie, prieteni, si lucrurile simple, care ne fac cu adevarat fericiti, le observam doar in momente extreme…cind sfarsitul isi face simtita prezenta…in goana dupa bani si cariera…uitam cu desavirsire ca la final totul se rezuma la a avea cu cine sa le imparti…ca fericirea ti-o gasesti mai repede in bratele celor iubiti…sot, mama sau prieteni…ca singuratatea din final…oricare ar fi el…e mai dulce cind o imparti cu cineva…

Imi doresc ca fiecare dintre voi sa va gasiti fericirea in bratele celor iubiti…si sa primiti sarbatorile in suflet…Va imbratisez cu drag”.

George MARTIN