Petru CIMPOEȘU
Dacă vii cu trenul de la București, la intrarea în Bacău vezi, pe partea stîngă, coșurile înalte ale centralei de termoficare, supranumită CET. De acolo pleacă spre oraș conducte groase de oțel, care te însoțesc pînă la marginea parcului Cancicov, se ascund apoi pe sub străzi, se strecoară printre canalizări, ca să aducă oamenilor de la bloc apă caldă și căldură. CET-ul este o construcție gigantică, înconjurată de mormane imense de cărbune, steril și cenușă. O mulțime de oameni lucrează zi și noapte acolo, transpiră, strigă, aleargă într-o parte și în alta, se agită, se umplu de funingine, cărbuni și unsoare, săvîrșind cîteodată adevărate acte de eroism, de care nimeni nu are nevoie. Construită în anii regimului comunist, CET este, în felul ei, un simbol al industriei socialiste. Adică ceva mare, cît mai mare, la care se muncește din greu, cu un randament extrem de mic. Are nu știu cîți directori și tot atîtea secretare, ingineri, contabili, merceologi, magazioneri, gestionari și băgători de seamă care își unesc eforturile pentru a produce așa-zisa apă caldă. Însă locuințele legate la termocentrală au apă caldă numai cîteva luni pe an. Iarna, apartamentele încălzite de CET sunt mai tot timpul înghețate. Firește, de fiecare dată se găsesc explicații tehnice sau filosofice, după caz. CET-ul dă căldură cînd e cald afară, iar cînd e frig, se strică, e în revizie, nu mai are cărbuni sau, în fine, nu și-a plătit datoriile și i s-a întrerupt alimentarea cu gaz metan. În plus, medicii au constatat că factura căldurii și a apei calde furnizate de CET e un factor suplimentar de risc pentru cardiaci și hipertensivi.
Să comparăm acest mamut cu o centrală de apartament. Centrala de apartament este cît un dulăpior, un pic mai voluminoasă decît televizorul. Nu are nimic eroic în ea. Nu-i trebuie director, nici contabil șef, nu face zgomot, nu scoate fum, consumă puțin, are un randament de peste nouăzeci la sută și, lucrul cel mai important, dă căldură și apă caldă cînd trebuie, cît trebuie. Nu cere sacrificii, nu trebuie păzită, întreținerea este extrem de simplă, iar costul confortului termic e relativ scăzut – în orice caz, decent. Necesită, totuși, o investiție inițială destul de însemnată.
CET-ul reprezintă industria socialistă, cu care se lăuda Ceaușescu, și la care mai visează unii nostalgici ai vechiului regim, gen Corneliu Vadim Tudor. Singurul ei merit este că asigură cîteva posturi călduțe unor clienți ai celor aflați la putere. Centrala de apartament reprezintă industria capitalistă. Prima se adresează consumului colectiv. A doua e destinată consumului individual. Prima e spectaculoasă prin dimensiuni, dar ineficientă. A doua, discretă dar eficientă, părea la început un lux destinat numai celor bogați. Cu timpul, a ajuns și în familiile mai modeste.
Deși guvernul încearcă să-i ajute pe cei legați la CET și să descurajeze montarea centralelor de apartament, oamenii le preferă pe acestea, care dau apă caldă și căldură, nu termocentralele gigantice care nu dau căldură. Deci, preferă capitalismul. Poate ar fi fost bine dacă preferau asta de la bun început, adică din anii nouăzeci. N-ar mai fi ieșit în stradă să strige că vor să muncească cu orice preț în tot felul de CET-uri. N-ar mai fi blocat șoselele, ca să protesteze. N-ar mai fi produs apă caldă care e rece, camioane care nu merg, medicamente care nu vindecă, pixuri care nu scriu și celelalte genuri de rebuturi care ne-au amărît viața atîția ani. Nu s-ar mai fi lăsat păcăliți de șmecherii care făceau pe patrioții și se opuneau privatizării, ca să aibă ei timp să fure. Și poate că astăzi România ar fi fost mai aproape de Europa dacă am fi înțeles mai devreme care e deosebirea între capitalism și socialism. Este deosebirea dintre CET și centrala de apartament.
De acum încolo, cînd îi auziți pe unii politicieni lăudîndu-se că subvenționează frigul din calorifere și apa rece primită de la CET, veți ști că de fapt ei subvenționează relicvele industriei socialiste, risipa, ineficiența, demagogia. Investesc în trecut. Chiar dacă teoretic se pronunță pentru capitalism și economie de piață. Iar cînd plănuiesc să impoziteze centralele de apartament, sau să le demonteze, sau să limiteze în vreun fel instalarea lor, veți ști cu siguranță că în realitate ei lucrează împotriva economiei de piață și împotriva inițiativei private. Și vă mai spun un secret pe care-l știați, dar poate l-ați uitat: nici primul ministru, nici prefectul, nici primarul, nici directorii de la CET nu așteaptă apa caldă de la CET, ci și-au pus pe furiș centrale de apartament.
Lasă un răspuns