• toată lumea spune despre tineri că sînt needucați • adulții ar face bine să se uite printre ei și se vor convinge că nici ei nu stau mai bine la acest capitol
Adolescenții sînt considerați drept cei mai lipsiți de bun simț membri ai societății. Nu cred că există adulți care să nu fi apreciat măcar o dată comportamentul tinerilor ca fiind lipsit de cele mai elementare reguli ale bunei creșteri. Ești în autobuz, cedezi locul celor mai în vîrstă. Intri pe o ușă, acorzi prioritate. Dar dacă îndrăznești să încalci aceste reguli, nu vei mai avea niciodată șansa să schimbi părerea persoanei în cauză: ești un prost crescut și mai rău este că nu-ți pasă. În mod sigur însă, această lipsă de bun simț va fi atribuită fără drept de apel întregii categorii din care faci parte.
Am fost martori cu toții la astfel de întîmplări, chiar dacă nu am fost direct implicați. Dacă rememorăm cuvintele pline de „laudă” la adresa tinerilor, ne apucă durerile de cap. Parcă se prăbușește lumea din acest motiv și, odată cu ea, și buna creștere a „sărmanilor” adolescenți. Multe din aceste persoane uită că nu toți tinerii sînt la fel. Dacă te comporți regulamentar, mai buna ta creștere trece neobservată. Dar poate și din cauza faptului că cei mulți fac regula. Nu ar trebui însă generalizat.
Cu adolescenții e clar: marea majoritate sînt prost crescuți. Ce ne facem însă cu maturii, care se pare că se molipsesc de acest virus al „lipsei celor șapte ani de-acasă”. Dacă în cazul tinerilor mai există o speranță că li se va șlefui comportamentul de-a lungul anilor sau că vor depăși crizele de personalitate și, în cele din urmă, se vor autoeduca, pentru maturi sînt slabe șanse. Nu cred că va îndrăzni nimeni să mă contrazică, pentru că am exemple suficiente. Unii dintre oamenii mari au uitat de mult că amabilitatea nu costă nimic. Dacă au vreo problemă, țipă sau te tratează de parcă tu ai fi vinovat. Mai ales dacă ești adolescent, vei avea parte fie de ignoranță din partea lor, fie reacții isterice. Cert este că o situație dintr-asta îți taie tot elanul, oricît ai vrea să fii de politicos.
În astfel de situații, cred că și noi, tinerii, avem tot dreptul să ne ieșim din fire. Și cel mai bine e să-i atragi atenția respectivului că a uitat de codul bunelor maniere. Indignarea ia proporții dacă persoana respectivă reprezintă o instituție publică. Păcat însă că efectele sînt departe de a avea o influență de durată. Dar probabil și oamenii mai care te tratează astfel sînt tot niște adolescenți rătăciți printre cei mai înțelepți. Altfel cum ne-am putea explica lipsa bunului lor simț?! (Roxana POPA)
Lasă un răspuns