~3 min lectură 0 comentarii

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova: Retragerea anticipată a trupelor ruse din Transnistria – un pericol pentru regiune

Redacția Ziarul de Bacău

Retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune, a declarat ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă, într-un interviu publicat luni de Itar-Tass.

Diplomatul a afirmat că statutul pacificatorilor a fost criticat în presă, după ce, la 1 ianuarie, un soldat rus a împuşcat mortal un cetăţean al Republicii Moldova pe podul de la Vadul lui Vodă, zonă de securitate de pe Nistru. Mai multe voci de la Chişinău au cerut schimbarea formatului misiunii de pacificatori.

„La soluţionarea problemelor legate de prezenţa pe teritoriul ţării a unei părţi din armata a 14-a, trebuie evidenţiate două aspecte: există pacificatori care stau la punctele de trecere dintre cele două maluri ale Nistrului şi mai sunt cei care păzesc depozitele (de muniţii – n.r.) de lângă satul Cobasna. Principala întrebare care se pune – ce va fi dacă s-ar lua paza acestor depozite”, a afirmat Neguţă, pentru agenţia rusă de presă.

„În acest caz, pericolul pentru Republica Moldova şi pentru întreaga regiune va creşte. Mulţi propun să se acţioneze pe baza documentului semnat în 2009, potrivit căruia statutul forţelor de pacificare se va modifica după încheierea conflictului. În absenţa unor puncte de vedere comune ale părţilor, subiectul trebuie discutat şi trebuie identificată o soluţie”, a adăugat Neguţă.

În martie 2009, preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a semnat o declaraţie prin care accepta ideea Rusiei de a-şi păstra trupele de pacificatori în regiunea transnistreană până la semnarea unui document privind reglementarea conflictului. Pasul făcut de Voronin la sfârşit de mandat a fost criticat de experţii internaţionali.

În opinia lui Neguţă, problema principală este dată de necesitatea asigurării încrederii între cele două maluri ale Nistrului. În context, el a spus că formatul „5+2” este singurul viabil pentru reglementarea confictului.

„Chişinăul propune Tiraspolului un statut foarte larg (o largă autonomie cu respectarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova), fără precedent în lume, dar un acord va fi posibil doar în cazul în care se va stabili o relaţie de încredere între părţi”, a mai spus Andrei Neguţă.

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova şi-a exprimat speranţa că „odată cu alegerea noului preşedinte al Republicii Moldova toate aceste probleme se vor rezolva de o manieră productivă şi foarte rapid”.

În altă ordine de idei, ambasadorul Neguţă a afirmat că executivul de la Chişinău nu-şi propune o extindere a cooperării cu Alianţa Nord-Atlantică. „Avem un program distinct de colaborare cu NATO – ‘Parteneriatul pentru pace’. Este o iniţiativă strict umanitară şi civică”, a declarat Andrei Neguţă.

Totodată, el a dat asigurări că Republica Moldova va continua să-şi îndeplinească obligaţiile în cadrul Comunităţii Statelor Independente, în ciuda planurilor de integrare europeană.AGERPRES

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.