Direcția Județeană de Mediu Bacău continuă demersul inițiat în anii anteriori, ca urmare a răspândirii, atât la nivel județean cât și la nivel național, a ambroziei precum și a sesizărilor din partea cetățenilor care fac alergie la această plantă, lucru de altfel confirmat și de medicii alergologi prin numărul crescut de pacienți cu simptome de alergie la această plantă, se precizează într-un comunicat al instituției.
Campania se desfășoară anual, la nivel național și are drept scop combaterea plantei invazive Ambrosia Artemisiifolia – iarba pârloagelor sau iarba de paragină, pentru a preveni răspândirea polenului până la sfârșitul lunii octombrie, cât și pentru reducerea rezervei de semințe pentru următorii ani.
Ambrozia este una dintre cele mai invazive plante existente pe teritoriul țării noastre, fiind extrem de adaptabilă la condițiile pedoclimatice, rezistentă la secetă şi arşiţă, preferând solurile nisipoase, mai puţin fertile. Crește spontan pe terenurile lăsate în pârloagă, în principal de-a lungul căilor ferate, a drumurilor, a lacurilor, pe marginea pădurilor, în apropierea dărâmăturilor, respectiv pe terenurile lipsite de vegetație și prost întreținute, în parcuri și grădini neîngrijite, pe șantierele de construcții, în zone unde s-a depozitat pământ excavat, dar și în culturile de cereale și de floarea soarelui, producând pagube semnificative de recoltă.
Metodele recomandate pentru prevenirea, combaterea şi distrugerea buruienii ambrozia sunt:
- cosirea repetată, manual sau mecanic, în funcţie de locul şi suprafaţa infestată,
- distrugerea cu unelte agricole, smulgerea, în cazul unor suprafeţe izolate,
- efectuarea unor arături adânci şi discuiri pe terenurile agricole, erbicidarea, după caz.
„Proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole au obligaţia să desfăşoare lucrări de prevenire, combatere şi distrugere a buruienii ambrozia şi eliminarea ei în cazul prezenţei pe terenurile intravilane sau extravilane”, conform prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 62/2018 privind combaterea buruienii
ambrosia.
Responsabilitatea identificării terenurilor infestate cu buruiana ambrozia revine autorităților administrației publice locale (primăriilor comunale, orășenești și municipale), prin consilierii agricoli angajați sau persoanele desemnate din cadrul acestora prin dispoziția primarului, care trebuie să verifice anual terenurile de pe raza administrativ-teritorială a acestora, să identifice proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții unde au fost identificate focare de infestare.
Autoritățile administrației publice locale vor transmite în prealabil o somație către proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole, precum și beneficiarii lucrărilor de construcți, pe ale căror suprafețe au fost depistate focare de infestare, prin care vor lua la cunoștință despre obligațiile ce le revin și sancțiunile care vor fi aplicabile în cazul nerespectării prevederilor legale, se mai precizează în comunicatul DJM Bacău.
Conform art. 10 și art. 11 din HG nr. 707/2018, controalele se efectuează de două ori pe an, primul control în perioada 01-15 iulie a fiecărui an, iar al doilea control în perioada 16 iulie – 31 iulie a fiecărui an, asupra terenurilor contravenienților sancționați cu sancțiunea „Avertisment”, după primul control.
Controalele vizează perimetrul administrativ al localităților, cât și proprietarii / deținătorii / administratorii de terenuri, drumuri publice, căi ferate, cursuri de apă, lacuri, sisteme de irigații și de bazine piscicole, precum și beneficiarii lucrărilor de construcții care nu au aplicat lucrările de combatere a buruienii după ce au primit somație.
Impactul speciilor invazive
Speciile alogene invazive au devenit o prioritate la scară globală ca urmare a efectelor negative generate la nivelul biodiversității, sănătății populației umane și economiei. Acestea duc la:
- degradarea habitatelor naturale (de exemplu, prin simplificarea comunităților biologice, scăderea diversității biologice, perturbarea lanțurilor trofice, creșterea competiției pentru resurse);
- afectarea populațiilor speciilor de plante și animale native (prin scăderea viabilității populațiilor, modificarea comportamentului indivizilor, scăderea diversității genetice);
- modificarea unor servicii ecosistemice (în special de aprovizionare și de reglare);
- amplificarea unor riscuri naturale (de exemplu, incendii de vegetație, deshidratarea solurilor,
eroziunea solurilor) și implicit afectarea comunităților umane (afectarea securității alimentare, influențarea economiei locale și regionale, creșterea vulnerabilității la boli).
- sursa: comunicat de presă DJM Bacău.
Lasă un răspuns