Amenințarea tavanului la Școala „Domnița Maria”

• aproape doi metri pătrați din tavanul clasei a VI-a S s-a prăbușit la cîțiva metri de elevii care așteptau începerea orei • grozăvia s-a întîmplat la mijlocul lunii noiembrie, dar, după două luni, conducerea școlii încă mai speră să consolideze cineva tavanul

Corpul C al Școlii „Domnița Maria” e așezat la cîțiva metri distanță de calea ferată ce leagă Bacăul de București. O poziție care a permis trepidațiilor datorate trecerii sutelor de trenuri să lucreze în voie asupra unei clădiri care, timp de peste 60 de ani, nu a fost consolidată niciodată. Drept urmare, la mijlocul lunii noiembrie a anului trecut s-a produs inevitabilul: circa doi metri pătrați din tavanul clasei a VI-a S s-au prăbușit la cîțiva metri de elevii care așteptau începerea orei. „Norocul copiilor a fost că în ultima bancă de pe rîndul de la mijloc nu stă nimeni. Recunosc că întîmplarea m-a speriat și pe mine foarte tare, pentru că, doar cu o oră înainte, am fost în asistență la clasa respectivă. Din fericire, profesoara de educației tehnologică a decis ca oră cu pricina să se desfășoare în laboratorul de specialitate. Nu vreau să mă gîndesc ce s-ar fi întîmplat dacă am fi rămas în clasă, pentru că urma să stau chiar în ultima bancă din rîndul de la mijloc”, povestește profesoara Elisabeta Deaconu, directorul Școlii „Domnița Maria”. „Opera” trepidațiilor nu s-a oprit însă, aici, o altă „halcă” din tavanul unui grup social învecinat prăbușindu-se, cel al culoarului este crăpat de la un capăt la altul, în timp ce plafonul din fața cabinetului medical dă, la rîndul lui, semne de „oboseală”. „M-am gîndit să închid corpul respectiv, dar am renunțat la idee cînd doamna Ionesii și domnul Popa, inspectorii Primăriei care au venit, după cîteva zile de la întîmplare, să vadă cum arată clădirea, mi-au spus că nu e nici un pericol. De atunci, însă, nu s-a mai întîmplat nimic, dar nici teama nu mi-a trecut”, a mai spus directoarea Deaconu.

Amenințarea venită dinspre tavan nu este singura problemă care s-a abătut asupra fostei școli nr. 8. Mobilier ce amintește de cărturarii moldoveni, o clasă care seamănă mai degrabă cu un frigider, o curte ce pare să aștepte concurenții la o posibilă cursă cu gropi și denivelări și un gard care azi e sudat și mîine dispare reprezintă imaginea unei școli ai cărei elevi și profesori se zbat din răsputeri să învingă sărăcia.

De cealaltă parte, reprezentanții administrației publice locale sînt la curent numai în parte cu necazurile în care se zbat copiii și profesorii acestei școli. „Nu înțeleg de ce copiii tremură de frig în clase. Din cîte știm, instituția este racordată la sistemul centralizat de distribuție a energiei termice, așa că în școală ar trebui să fie căldură”, spune viceprimarul Dragoș Benea. Cît privește prăbușirea tavanului, Dragoș Benea mai spune că vor fi alocați din bugetul local fonduri pentru renovarea școlii. „Într-o primă etapă vom încerca să alocăm o sumă de bani pentru renovarerea unui corp al clădirii, urmînd ca începînd de anul viitor, întreaga școală să intre în lucrări de reparații”, a mai precizat Dragoș Benea. (Eduard CUCU, Elena SOLOMON)