Americanii ne învață cum să finanțăm dezvoltarea agriculturii

Agenția pentru Dezvoltare Internațională a Statelor Unite ale Americii (USAID), Departamentul pentru Agricultură al SUA (USDA) și Universitatea statului american Iowa – centrul pentru Finanțare Agricolă Internațională (ISU) au lansat ieri, 8 februarie, în Bacău, Programul de Dezvoltare a Finanțării Rurale – RFLD. Directorul programului, Ron Prescott, coordonatoarea pentru Moldova a acestuia, Krisztina Dobay, și coordonatorul USDA – proiectul de dezvoltarea a sectorului Agribusiness și de Sprijinire a Politicilor (ADAPS), Dinu Deaconescu, s-au întîlnit, ieri, cu producători agricoli, reprezentanți ai unor bănci comerciale cu sucursale în județ, consultanți agricoli, reprezentanți ai asociațiilor profesionale, ai patronatului agricultorilor, ai firmelor furnizoare de echipamente și materiale, ai Biroului SAPARD și Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici și Mijlocii din județul Bacău. „Programul de dezvoltare a finanțării rurale – a spus Ron Prescott – formează echipe de specialiști români în vederea elaborării, analizării și prezentării oportunităților de creditare pentru afacerile din mediul rural. Cele trei instituții americane conlucrează în vederea sprijinirii dezvoltării oportunităților pentru creditare în spațiul rural românesc”.

Proiectul pilot al programului RFLD, intitulat sugestiv „Provocarea”, a fost aplicat deja în Oltenia și Banat. Pentru continuarea lui a fost selectată, acum, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, din care fac parte județele Bacău, Iași, Neamț, Vaslui, Suceava și Botoșani. Programul se bazează pe ideea formării de echipe de fermieri și de furnizori de asistență tehnică în vederea promovării utilizării creditelor agricole în zonele rurale din zonă. „Din 1985 – a spus Rod Prescott – lucrez în sistemul bancar din SUA, ca ofițer de credite pentru agricultură. Apoi am devenit director de bancă. Lucrez, însă, și la Centrul pentru Finanțare Agricolă Internațională, la Universitatea Iowa. Cu această experiență, de circa doi ani am contactat băncile din România. Cunosc problemele care apar la accesarea de credite și, de aceea, vreau să formez echipe care să rezolve aceste probleme. Vreau să încep chiar de astăzi”.

Bancher cu două pălării

Scopul declarat al programului american este, pe lîngă furnizarea de asistență tehnică la finanțarea proiectelor agricole noi, și crearea unui sistem de întocmire a evidenței pentru directorii de societăți agricole românești, care să-i ajute pe aceștia să elaboreze planuri de afaceri logice și transparente. „Eu sînt agricultor din tată în fiu – a mărturisit Prescott. Străbunicul meu a venit în Iowa din Norvegia, fără nici un ban. A început munca, într-o fermă, care a fost continuată de toată familia sa. Eu sînt primul care am plecat din agricultură, dar nu de tot. Am devenit bancher, însă mă ocup și astfel tot de agricultură. Apoi, să știți că port două pălării, una de bancher și alta de fermier, pentru că iubesc mult agricultura”. Ron Prescott crede că și în România poate pregăti personalul de conducere în elaborarea de planuri de afaceri în vederea realizării finanțării rurale și poate monitoriza și aborda problemele care împiedică accesul populației din zona rurală la creditele de care are nevoie. „Eu merg înaintea beneficiarului de credite la bancă – spune bancherul american. Am acolo o persoană de legătură, un consilier, de la care aflu care sînt problemele pe care le întîmpină proiectul de finanțat și care sînt pașii de urmat pentru a obține creditul. Practic, intermediez aceasta și mă întorc în fiecare lună aici, pentru a face ca sistemul să fie permeabil. De aceea, sper ca în toamnă să am deja cel puțin 20 la sută dintre proiecte finanțate”.

Cine se teme de evidențele agicole?

Prescot crede că în România nevoile de creditare ale fermierilor tind să fie mai mari decît capacitatea programelor de microfinanțare. Cu toate acestea, ele se situează sub nivelul prestărilor de pe piața de credite. Dar problema cea mai mare este cum să ajungă agricultorul la credit. Echipa de lucru în cadrul Programului RFLD ar trebui să depășească aceste obstacole. „Prima noastră grijă este să identificăm potențialii beneficiari de credite – spune Ron Prescott. Apoi, ei sînt puși în legătură cu consultanții financiari. Beneficiarul vine cu ideea de proiect pentru care vrea finanțare, eu o evaluez, apoi trecem să scriem planul de afaceri, unul rezonabil, care să aibă sens la bancă. Tot eu merg înainte la bancă, aflu pretențiile lor și merg pînă la capăt pentru a aduce băncii ceea ce-mi cere. Noi eliberăm fermierul de ceea ce știu că nu-i prea place: de a ține tot felul de evidențe și socoteli. Așa era și tata, un bun agricultor. Dar cînd l-am întrebat de evidențele afacerii, mi-a scos, pur și simplu, o cutie de pantofi plină cu chitanțe”.

Patru programe în unul singur

Programul RFLD își propune, deci, să ajute la accesarea de credite, dar îi învață pe fermieri și cum se ține un registru agricol și poate deschide și pentru consultanții agricoli un curs de instruire. De asemenea, poate contribui la pregătirea tinerilor oameni de afaceri, prin program lansat anul trecut și prin care cîte patru tineri vor ajunge la un curs de pregătire de trei săptămîni la Universitatea Iowa. în Moldova, echipa de sprijinire a fermierilor pentru finanțarea proiectelor agricole, va fi însă instruită special în perioada 9 – 18 martie. La instruire sînt așteptați cel puțin 10 identificatori de proiecte și o persoană de contact din sistemul bancar. La cursurile pentru consultanții agricoli sînt, de asemenea, așteptați 40 de specialiști din toate județele Moldovei, care, probabil din luna iunie, ar putea beneficia de acest curs. „Cunosc problemele agriculturii din România – a susținut Ron Prescott. Știu cît de instabilă e piața, de exemplu, dar și altele. Cu toate acestea, în Oltenia și Banat am găsit destui oameni interesați să facă un pas înainte. Astfel, valoarea proiectelor identificate a ajuns la peste 16 milioane de euro. Și în Moldova poate fi la fel. Cel interesat de acest program nu trebuie decît să ia legătura cu coordonatorul din regiune, să-i ceară lista consultanților financiari, să contacteze unul și să fie pregătit pentru întocmirea unui plan de afaceri serios, cu capacitate mare de rembursare”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!