La sfirsitul saptaminii trecute, s-a aflat in Bacau, pentru a sustine citeva prelegeri la un curs de instruire a viitorilor evaluatori, presedintele Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania – CECCAR, Marin Toma. Cunostinta mai veche a cititorilor Ziarului de Bacau, reputatul profesor a avut amabilitatea sa raspunda la citeva intrebari legate, firesc, de cea mai importanta problema a momentului, criza financiara si economica mondiala, care afecteaza si Romania. In dialogul cu prof. univ. dr. Marin Toma am pornit de la ideea ca rolul contabilului in gestionarea unei asemenea crize este primordial. Iata prima parte a acestui interviu.
– Care este, domnule presedinte, rolul contabilului in strategia pentru combaterea crizei financiare si economice mondiale si care va fi soarta lui?
– Contabilitatea, raportarea financiara, in general, ar putea fi comparate cu o sotie intr-o casnicie durabila, solida. Cit timp ea este acolo, nimeni nu-i observa harnicia, munca, rezultatele, ci doar atunci cind pleaca. Contabilitatea reflecta toate fenomenele din economie. Dar, cind se trage linie responsabilitatile sint repartizate, deseori, in jur. Se incepe cu contabilitatea si numai acolo se gasesc vinovatii. Asa s-a intimplat dupa atentatele din 11 septembrie 2001 din SUA, dupa care s-au exclus multe dintre libertatile cetatenesti, sau in cazul marilor scandaluri financiare, gen Enron, cind drept masura a disparut una dintre cele mai puternice firme de contabilitate din lume, Arthur Andersen. Ne asteptam, deci, ca si in momentul de fata, sa se produca mutatii importante in contabilitate. Nicholas Sarkozy, in calitate de presedinte al tarii care a preluat conducerea Consiliului Uniunii Europene pina la 31 decembrie, Franta, a tras deja semnale de alarma in domeniul unor standarde de contabilitate care ar fi favorizat caderea pietei imobilare.
Embrionul crizei se afla in mediul de afaceri
– Ne asteptam, deci, la modificari majore in standardele internationale de contabilitate?
– Aceasta criza tradeaza, in final, lucruri care tin de esenta capitalismului. Se pare ca nu avem de a face cu un capitalism antreprenorial, al producatoruilui, ci cu unul care se bazeaza foarte mult pe speculatii. Capitalismul speculativ nu putea sa mearga la nesfirsit. Trebuia sa se rupa ceva. Si a fost tocmai in domeniul imobilar. Cu efect imediat in piata financiara. Noi discutam aceste probleme la mai toate seminariile internationale. Acum citeva zile s-a tinut Consiliul anual al IFAC (Federatia Internationala a Contabililor), la care am participat si la care s-au abordat foarte multe probleme legate de criza si profesionistul contabil, criza si contabilitatea in general. Unele masuri au fost deja antamate. Ma gindesc la normalizatorul mondial, Consiliul pentru Standardele Internationale de Contabilitate, care a actionat rapid, impotriva cutumei care presupune proceduri de consultare masiva a tuturor organismelor profesionale nationale. Deja s-au adus amendamente unor standarde – cele mai fragile pentru piata financiara. Este problema pe care o profesie o simte din plin, pentru ca cine va suferi cel mai mult sint intreprinderile mici si mijlocii. Ca de obicei, in aceasta criza cei mici dispar. Dar tocmai ei formeaza obiectul muncii profesionistilor autohtoni, pentru ca marile firme lucreaza cu cei mari. Iar in UE, ponderea IMM-urilor este de 84 – 85 la suta. Sintem, astfel, ingrijorati de piata noastra.
– Aveti, deja, semnale de pe aceasta piata, care sa va ingrijoreze? De unde vine ele?
– Da: nu se mai incaseaza onorariile la timp. A inceput o prudenta din partea intreprinderilor pe care o consider exagerata. Cred ca este vorba si de multa speculatie. Se speculeaza foarte mult momentul. Pentru ca unii vor sa fie si mai tari decit au fost ieri. Aceasta, in detrimentul celor mici. Dar, sint fenomene normale la vrem de criza. Deci, sintem in miezul problemelor legate de criza, iar profesia contabila constituie o pirghie esentiala pentru a iesi, dar mai ales pentru a preveni efectele crizei. Necazul, in profesia noastra, este altul. Contabilitatea, ca atare, nu poate produce ceva rau. Crizele nu tin de ea. Ea reflecta ce se intimpla. In mediul de afaceri se produc fenomenele, acolo se dezvolta embrionul acesta al crizelor, dar raspunderile se cauta in alta parte. Aici avem o problema care trebuie adusa tot mai mult in discutie. Se stie ca avem doua scoli de contabilitate, una anglo-saxona si una latino-continentala. Fiecare are valorile ei. Daca ne gindim la criza, vom cauta si noi punctele slabe. Aici apare in discutie reglementarea: cum sa fie facuta, pe baza de principii sau pe reguli detaliate? Scoala latina, care are la baza dreptul roman, tine foarte mult la reguli. Cealalta, dimpotriva, promoveaza principiile. Cind principiile sint, insa, lasate sa-si joace rolul, apar imediat elemente de cosmetizare a contabilitatii, care denatureaza realitatea, pentru ca se gaseste teren prielnic. Eu cred ca, in final, la nivel international se gindeste la impletirea valorilor celor doua scoli. Sa avem o standardizare bazata pe principii, combinata cu reguli.
Prea mult artificiu, prea multa prudenta
– Banuiesc ca aceste observatii le aveti de mai multa vreme, dar acum se concretizeaza, se verifica. Insa, la noi, criza inca nu este pornita la maxim.
– La noi, datorita nivelului de dezvoltare, vom simti mai putin criza si cu mai mare intirziere. Sigur, facem parte dintr-un lant, la nivel global, si este imposibil sa raminem pe dinafara. Impactul va fi, insa, mai mic. Sintem intr-o perioada in care toata lumea este ingrijorata, dar, repet, este si foarte mult artificiu si prea multa prudenta. Masurile trebuie luate nu pompieristic. Nu trebuia sa asteptam asemenea momente, ci sa gindim preventiv. Or preventia presupune o regindire de fond a principiilor fundamentale ale capitalismului.
– Are, breasla contabililor, o strategie in acest sens?
– Pentru a doua decada a lunii decembrie, am organizat o intilnire, la nivel national, cu toti factorii de raspundere din cele 42 de fialiale ale CECCAR. Discutam despre cum trebuie sa ne protejam in fata unor fenomene de acest gen. Vom lua masuri de intarire a modului de organizare a profesiei. Avem aproape 6.000 de societati de expertiza contabila in Romania, dar nu depasesc, fiecare, 30 – 40 de salariati. Noua ne trebuie formatiuni puternice de contabilitate, sa poata sa cuprinda o sfera cit mai mare de servicii pentru societatile comerciale. Pentru ca acum este momentul de a sprijini si mai mult IMM-urile. Gindim un program de actiuni care sa deschida foarte mult activitatile CECCAR catre intreprinderi. Noi am avut, pina acum, in strategia noastra, grija pentru dezvoltarea in interior, ca o breasla. Trebuie sa ne indreptam, insa, catre clienti, pentru ca soarta noastra depinde de ei.
– Se pare, deci, ca avem, in criza mondiala, si efecte benefice, din moment ce gindim schimbarea in sens pozitiv. Criza ne trezeste. Facem planuri, strategii. Cum puteti fi mai aproape de clienti?
– Prin analize diagnostic, sa le spunem cit de departe sint de riscul de un eventual faliment, sa previna astfel de fenomene.
Interesele de grup sint foarte mari
– Ati participat, in ultimele saptamini la foarte multe intruniri internationale ale contabililor din Occident, in diferite tari. Care dintre ei sint mai ingrijorati de fenomenul de criza?
– Toata lumea este ingrijorata. Contabilitatea, spuneam, reflecta realitatea. Dar, cind e vorba de repartizarea costurilor – costurile unor fenomene negative, costurile de criza etc. – participa si ea cu o cota foarte mare. Responsabilitatea este enorma. E oare just? Vedeti, si in faza de normare si de standardizare a contabilitatii politicul, grupurile de interese isi baga coada. Daca se intra intr-un blocaj, se da vina pe standardele noastre. Dar, noi, cind am elaborat standardele, am avut o anumita pozitie, de care nu s-a tinut seama. Noi avem, de multe ori, atitudini mult mai grijulii fata de mersul economiei, de soarta intreprinderilor. Degeaba, insa, daca in reglementarea contabila se introduce, neaparat, si interesul exclusiv al fiscului, al administratiei. Trebuie sa tii cont de o coexistenta intre administratie si contribuabili. Eu dau mereu exmplul standardelor americane de contabilitate, care tin cont exclusiv de soarta intreprinderii. E un principiu logic, simplu: intreprinderea trebuie sa mearga in permanenta bine. Asa ne merge si noua bine si statului, care incaseaza impozite.
– S-a tinut, de curind, doar cu doua luni in urma, Congresul CECCAR, la care participarea straina a fost de inalta clasa, la virf. Ati fost gazda si ati stat trei zile alaturi de oaspetii dumneavoastra, din citeva tari occidentale. Ati simtit, la ei, o unda de ingrijorare, ceva care sa tradeze valul ce avea sa vina, al crizei mondiale?
– Congresul, cea mai mare manifestare a unei organizatii neguvernamentale de la noi, a fost important prin personalitatile care l-au onorat. Au fost, acolo, numarul unu mondial, numarul unu european, virfurile profesiei la nivel mondial. Intre activitatile contabile sint si unele legate de analize, analiza riscului mai ales. Noi, permanent atragem atentia. Nu s-a reusit sa se faca o problema la nivel national, dar la nivelul clientilor da. Crizele au origini multiple si nu toate apar odata. Fenomene ale inceputului de criza apar in momente diferite. Organismele mondiale, Fondul Monetar International, Banca Mondiala, ar trebui sa traga primele semnalul de alarma. Spuneam, insa: crizele sint legate si de interese mari ale unor grupuri din domeniul afacerilor. Sint chiar provocate de interese. La Congres, presedintele IFAC, Fermin del Valle, a remarcat aspecte ale crizei si consecinete asupra profesiei contabile cind vorbea de unitatea profesiei la nivel mondial, in cadrul IFAC. Pentru ca in aceste imprejurari apar si fenomene de dezbinare, grupuri care vor sa traga avantaje. El a facut o legatura intre unitatea profesieie la nivel global si tema congresului, „Profesia contabila intre reglementare si interesul public”, care se referea la unitatea profesiei contabile din Romania.
Reputat specialist in domeniile contabilitatii, auditului si evaluarii, Marin Toma a lucrat in Ministerul Finantelor, a fost directorul general al Controlului Financiar de Stat, a contribuit la infiintarea Garzii Financiare din Romania, la reglementarea activitatii acestui organism si a controlului financiar in Romania si a scris aproape integral legea de infiintare si functionare a Garzii Financiare. A propus infiintarea Curtii de Conturi in tara noastra si reinfiintarea CECCAR. A prestat servicii la ASE si in institii ale statului cu atributii in privatizare. I-au trecut prin mina circa 30.000 de specialisti, care au fost instruiti in domeniul evaluarii. Este membru al Consiliului Contabilitatii si Raportarilor Contabile. A fost vicepresedinte al Asociatiei Generale a Economistilor din Romania. Este membru al Academiei de Stiinte si Tehnici Contabile de la Paris si vicepresedinte in mai multe organisme de specialitate din Romania, ca si presedinte in exercitiu al Parteneriatului Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii – SEEPARD.
Lasă un răspuns