~3 min lectură 0 comentarii

Ancheta DNA în Dosarul „Rudel Obreja – Gala Bute” ajunge și în Bacău

Redacția Ziarul de Bacău

Miercuri, noul director al SCM Bacău, Relu Auraș, a fost la București pentru a răspunde procurorilor DNA în chestiuni legate de cazul Rudel Obreja. Antrenorul băcăuan nu este acuzat, fiind chemat, la fel ca alți membri ai Comitetului Director al FR Box, pentru unele precizări legate de organizarea meciului Lucian Bute – Paul Mendy, din 2011. Rolul FRB în acel eveniment a fost minor, decorativ, deoarece era vorba de un meci al profesioniștilor.

Acuzațiile DNA la adresa lui Obreja sunt legate în primul rând de conflictul de interese al președintelui FRB. Sumele primite de la Ministerul Dezvoltării pentru acest meci au revenit firmei Europlus, care era chiar a lui Obreja. Ancheta DNA a evidențiat că Europlus nu avea mijloacele necesare pentru a organiza un astfel de eveniment, ceea ce a necesitat subcontractarea unor lucrări și servicii, ceea ce a umflat devizul final. Cam ca în cazul Monicăi Iacob-Ridzi, care a încredințat organizarea unui eveniment popular unei firme de apartament cu doi angajați, care la rândul ei a angajat firme care chiar puteau face treaba respectivă, păstrându-și un surplus din suma primită de la ANS.

Când Comitetul Director al FR Box a acordat Europlus dreptul de organizare a meciului pentru titlul mondial dintre Bute și francez, membrii săi n-aveau de unde să știe că Obreja era proprietarul lui Europlus. Antrenorul Titi Tudor, aflat în aceeași situație ca Relu Auraș, a fost surprins să afle acest lucru, el trecând pe la DNA în cursul zilei de marți.

Ca orice oameni de bună-credință, membrii CD au fost încântați că meciul urma să aibă loc, întrucât președintele aducea 1,9 milioane euro de la Ministerul Dezvoltării, plus alte câteva sute de mii de la alte firme de stat, așa că și-au dat acordul. Satisfacția sufletească a datoriei patriotice împlinite a fost singurul lor câștig.
Șifonat din toată afacerea nu poate ieși decât Obreja, deoarece Ministerul Dezvoltării n-a putut acesa cei 1,9 milioane euro din fonduri europene, din cauza conflictului de interese al lui Obreja, dar și a faptului că doar o mică sumă (1,13%!) din total a fost folosită pentru promovarea imaginii României, nu partea cea mai mare, așa cum pretindea ministerul condus atunci de Elena Udrea. Drept urmare, banii au fost plătiți din bugetul de stat, iar DNA consideră că au fost primiți de oameni cărora nu li s-ar fi cuvenit. Chiar și fără acel conflict de interese, DNA nu a găsit încă acte care să ateste cum s-au cheltuit cele peste 2 milioane de euro ale galei, ceea ce înseamnă un alt capăt de acuzare pentru Obreja.

Desigur, mai sunt cu musca pe căciulă responsabilii din Ministerul Dezvoltării, care trebuia să facă toate verificările necesare înainte de a acorda fondurile de organizare prin încredințare directă către Europlus, nu prin licitație.

De partea cealaltă, Rudel Obreja spune că are o serie de acte care îl dezincriminează și că toată povestea este o făcătură politică. Până una-alta, el va trebui să prezinte o serie de facturi care să-i demonstreze nevinovăția, dar a căror lipsă este reclamată de DNA.

Peter KELMANN

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.