~3 min lectură 0 comentarii

Apel către Nicolae Ceausescu din Sfintul Munte: „Trimiteti-ne oameni, ca nu are cine sa ne ingroape”

Redacția Ziarul de Bacău

A venit anul 1972, cînd oamenii regimului totalitar si-au dat seama ca adunind în acelasi loc pe calugarii batrini au sporit spiritualitatea acelui loc. De aceea au cautat o metoda sa-i disperseze. Au dispus sa risipeasca în toate partile pe cei mai distinsi parinti ai Sihastriei. Îmi amintesc ca revenit acasa, ca de obicei, pentru vacanta, în vara acelui an nu am mai gasit atmosfera de altadata. Parintele staret Caliopie era transferat la Manastirea Varatic, Parintele Ioanichie Balan la Bistrita, Parintelui Paisie i s-a spus sa stea mai mult pe la Sihla, Parintelui Cleopa i-au poruncit sa scurteze predicile doar la 15 minute, Parintele Silvestru împreuna cu monahul Filotei au fost mutati la Bolnita de la Neamt. Interesant este faptul ca data fiind situatia dificila din acei ani în ceea ce priveste calatoriile în strainatate, sau eventualele relatii cu cei plecati în Occident, totusi, citiva parinti au primit aprobare din partea autoritatilor de a pleca în Sfintul Munte Athos, la schiturile romanesti. Acest fapt a uimit pe foarte multi. Mult mai tirziu a fost cunoscut adevaratul motiv pentru care acelor calugari le-a fost înlesnita plecarea în Athos. Se spune ca presedintele de atunci al regimului comunist, Nicolae Ceausescu, a întreprins o vizita în Grecia. Cum Grecia era o tara libera, protocolul a permis unui grup de calugari de la Prodromu, batrini si bolnavi, sa se apropie de dictatorul roman. Cuvintele parintelui Veniamin, egumenul de atunci, au ramas celebre: Domnule presedinte, trimiteti niste calugari din tara ca nu mai are cine sa ne îngroape! Probabil, impresionat de aceasta întilnire inedita, la întoarcerea în tara, prin autoritatile de resort, s-au facut documentele de plecare în Athos a citorva calugari. Astfel, din anul 1972, rind pe rind, cite unu sau doi plecau la muntele Maicii Domnului. Au purces mai întii cei cu origine sanatoasa, adica cei ce nu erau luati în vizor de regimul comunist ca fiind periculosi: Parintele Chirila, care a devenit Schimonahul Calistrat, Parintele Martinean pustnicul, Ilarion, Inginerul Ioan sova, fratele Radu, Parintele Meletie, Nectarie, Macarie, eclesiarhul manastirii Sihastria, Atanasie (actualul egumen al Prodromului ales recent). Parintele Petroniu, desi trebuia sa plece printre primii, dupa îndelungi tatonari si asteptari a plecat abia în 1978. În sfirsit, cel ce avea sa fie marele egumen si avva al Athosului s-a vazut liber sa se dedice exclusiv drumului care duce la desavirsire.
Daca facem un calcul simplu, Parintele Petroniu a fost chemat la Domnul dupa 33 de ani de osteneala aghioritica. Aceasta perioada corespunde cu virsta Mintuitorului, adica perioada pe care a petrecut-o pe pamint. Minunate sint lucrurile Tale, Doamne, toate cu întelepciune Le-ai facut! Dumnezeu a rinduit alesului Sau tot atitia ani de vietuire athonita într-un loc în care oamenii duc o viata îngereasca în încercarea de a pregusta din darul nestricaciunii, cit a petrecut El ca Fiu al Omului între oameni, timp pe care parintele Petroniu l-a folosit rascumparind vremea, facind din orice clipa un timp al mintuirii, iar din schitul Prodromu o Gradina a Maicii Domnului. Într-adevar, Schitul Prodromu în timpul sau s-a reînnoit si spiritual, dar si administrativ-gospodaresc, accentuindu-se împletirea praxisului cu teosisul, în duhul parintilor patristici si post-patristici.

† Ioachim Bacauanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.