Boris Sustov, un astronom rus, afirma ca asteroidul Apophis ar putea sa loveasca Pamintul in 2029. Pentru asta, trebuie indeplinite citeva conditii, iar savantul nu e prea sigur ca ele exista. Explozia ar putea sa para nu prea mare: de 1.000 de ori mai fortoasa decit cea a bombei atomice de la Hirosima. Ce e drept, efectele secundare ar putea duce la extinctia vietii pe pamint. Dar, pina in 2029 mai e ceva. Pina atunci, ne vom confrunta cu alta belea. Dupa ce in 1993 niste vindecatori basarabeni (mai mult sau mai putin naturisti) ne indemnau sa ne rugam, pentru ca sfirsitul lumii va veni in urmatorul an, iar Marele Comunicator al Bisericii Ortodoxe Secrete Adevarate din Tecuci spunea ca 2002 e anul final, acum avem un nou termen: 2012, chiar pe 21 decembrie! Si nu mai e de gluma. Datarea se bazeaza pe calculele mayasilor, confirmate de observatiile astronomice moderne facute de NASA: in 2012 va avea loc alinierea tuturor planetelor. Dar si Cartea schimbarilor a chinezilor da tot anul 2012 ca an al sfirsitului lumii. Desigur, oamenilor le place sa speculeze. Oricine a facut un pic de fizica, stie ca alinierea planetelor nu constituie un pericol real pentru stabilitatea miscarilor planetare din sistemul solar. Fortele gravitationale implicate sint prea mici pentru asa ceva. Dar, sa luam data de buna. Oare poti sti ceva sigur pe lume? Si, pe de alta parte, mai bine asa, decit sa ne izbeasca, in 2029, asteroidul Apophis… Privind din viitor la ziua de astazi, cit de neinsemnata ar putea sa para ea! Cu tot cu Olimpiada de la Beijing, ce abia a inceput si cu cele cinci cercuri olimpice. Cercuri care dupa unii ar insemna cele cinci continente ale Terrei, dupa altii numarul Olimpiadelor de dinainte de 1914, sau, mai simplu, un simbol al implinirii, deoarece asta simbolizeaza, la modul generic, cercul. Insa, orice ar semnifica ele intr-un plan simbolic, eu ma gindesc ca, mai aproape de noi sta gindul ca Olimpiadele, cu intreceri sportive loiale, inseamna, inainte de toate, un mesaj de prietenie si pace. Suntem intr-un an olimpic si tristetea sau nemultumirile ar trebui lasate in urma, pentru a privi, cu incredere, inainte. Desigur, nu spre anul 2012 sau spre anul 2029, ci spre mica noastra planeta ce face volute prin spatiul cosmic, ca la o casa unica, singura despre care stim ca a permis aparitia si evolutia vietii, cu toate bucuriile si necazurile ei. Probabil asa trebuie sa fi gindit si mai marii din Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert , Turism si Profesii Liberale – Departamentul Turism cind s-au apucat sa organizeze „Saptamina Romaneasca la Beijing”, intre 19 – 26 iulie 2008. La care, ce ne-ar putea reprezenta pe noi, romanii, daca nu cultura si arta culinara? Vor ajunge acolo covoare romanesti, costume populare, ceramica si obiecte din lemn – de la Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucuresti. Si vor fi sustinute concerte de jazz, spectacole de dans si concerte. Ideea este ca, pe de o parte, vom putea deturna atentia celor veniti la Olimpiada spre noi si ii vom convinge sa vina ca turisti in Romania. Ca sa nu punem la socoteala ca, anul, numarul de chinezi ce pleca in excursii, se ridica la de doua ori populatia Romaniei. Vor veni si la noi, atrasi de bucataria noastra, servita de bucatarii desemnati de Asociatia Bucatarilor din Turism? Sau de spectacolul de papusi ce va prezenta obiceiuri populare oltenesti si moldovenesti? Sa dea Dumnezeu! Pentru ca sutele de mii de euro alocate acestei idei sa nu mearga si ele pe apa simbetei! De va fi asa, apocalipsa pentru romani va sosi inainte de 2012. Dar sa nu ne aratam nemultumirea: e an olimplic!
Dan PERSA
Lasă un răspuns