Societățile „Conest” și „Moldrom” din Iași au cîștigat, în februarie 2001, licitația organizată de reprezentanții Băncii Mondiale pentru
lucrările de reabilitare a 26 școli din județul Bacău. Lucrări care au
scos din visteria Băncii Mondiale circa 1,5 milioane de dolari. Cele
două firme și-au împărțit aproape frățește școlile băcăuane,
„Conest” urmînd să repare 14 unități de învățămînt, în timp ce
„Moldrom” s-a ales cu 12 școli. Lucrările au demarat, efectiv, la
începutul lunii aprilie și ar fi trebuit să se încheie la finalul lunii august. În realitate, doar cîteva dintre ele au putut să-și primească elevii la 15 septembrie.
Școala din satul Fundu Tutovei – Plopana e destul de ușor de găsit,
pentru că e așezată undeva în mijlocul satului. Forfota din jur arăta că muncitorii angajați de firma ieșeană „Conest” dau zor să termine reabilitarea școlii, care ar fi trebuit să fie recepționată la sfîrșitul lunii august. Teoretic. Practic, firma a cerut și a obținut o prelungire a perioadei de lucru pînă la 30 septembrie. „Lucrările au fost puțin întîrziate din cauza ploilor torențiale din luna iulie, care ne-au ținut în loc vreo trei săptămîni. Apoi, a fost acoperișul, care nu a fost prins, inițial, în planul de lucrări. Proiectantul (S.C. „Grupo”
SRL din Iași, n.r.) nu a prins în plan și schimbarea acoperișului,
crezînd, probabil, că va rezista, în condițiile în care acesta
fusese reparat de primărie. Au fost însă numai cîrpeli, așa că a
trebuit să dăm jos tot acoperișul și să punem altul. Nici cu
aprovizionarea nu ne-a fost prea ușor, pentru că nici o firmă din
zonă nu a vrut să ne vîndă materiale decît cu bani cash. Nici cec-uri
nu au primit. Pînă la urmă, am adus materiale din Iași. Sincer, am
avut sentimentul că nu prea sîntem doriți în zonă”, ne-a declarat
inginerul Constantin Pontircă.
Alături, vreo șapte – opt oameni trudeau la finisarea reaparațiilor
clădirii ce va adăposti școala cu clasele I-IV și grădinița. În total,
două săli de clasă, o cancelarie și o încăpere mai mică, care va
găzdui grădinița. Alți doi muncitori săpau de zor la șanțul în care
vor fi puse țevile ce vor asigura alimentarea cu apă a viitoarei
toalete. WC care aștepta să fie construit în zilele următoare. „O
parte din muncitori sînt din comună, în timp ce pe alții i-am adus de
pe un șantier de la Durău, unde am întrerupt lucrările tocmai pentru
a termina lucrarea de aici. Vom termina totul la sfîrșitul săptămînii
viitoare”, a promis inginerul Pontircă. Nu l-am contrazis. Au făcut-o
însă faptele de pînă acum, lucrările fiind întîrziate „puțin”. Adică o
lună. La poarta școlii din Budești, al doilea sat din comună unde lucrează oamenii de la „Conest”, o tăblie albă anunța că acolo e șantier în lucru, autorizația de contrucție expirînd la 15 octombrie.
Drag de WC-ul școlii
Satul Budești e la vreo patru kilometri depărtare de Plopana,
undeva în dreapta șoselei naționale ce duce la Vaslui. Școala, mult
mai mare decît cea din Fundu Tutovei, adăpostește șapte săli de
clasă, plus grădinița. Cu toate acestea, în sat învață numai cei din
clasele I – IV, puținii elevi de gimnaziu mergînd în fiecare zi pînă la
Școala din Rusenii – Răzeși. Clădirea, proaspăt văruită, pare un
uriaș în țara piticilor. Gardul a devenit o amintire, în timp ce la un
colț al școlii tronează aceeași tăblie albă cu inscripția „șantier în
lucru”. „Termenul de predare e 15 octombrie”, atenționează un
„băgător de seamă” minoritar ce-și făcea veacul în compania unei
sticle de „Două prune”, admirîndu-i pe muncitori. Vreo trei dintre
aceștia săpau de zor la un șanț. „Aici va fi canalizarea de la WC”,
spune unul dintre ei. La zece metri distanță, un pătrat de beton
înconjurat de două rînduri de cărămizi „informează” că acolo va fi
toaleta școlii. Ne amintim brusc de inginerul Pontircă, care ne-a
povestit de niscaiva activități populare ale budeștenilor. „Am început
să contruim toaleta de la Școala din Budești de vreo trei ori. Ce
construiam astăzi, noaptea dispărea”, a susținut inginerul ieșean.
Faptul e confirmat de Dan Lazăr, omul de servici al școlii, care ne
prezintă și o variantă îmbunățită a aducerii muncitorilor de la Durău.
„Prima dată a venit o echipă de muncitori, dar acu’ vreo lună aceștia
au plecat, fiind nemulțumiți de banii primiți. De abia după un timp au
adus muncitori de la Durău”, spune Lazăr. În interiorul clădirii, alți
muncitori. În total, vreo 10. Unul vopsea geamuri, în timp ce un altul
zidea pereții holului. Deasupra sa se vedea cerul liber. „Nu mai
durează mult. În două săptămîni terminăm. E vorba doar de finisări”,
spune un muncitor cățărat pe o schelă. Din spatele lui zîmbeau
cărămizile. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns