Așa să fie!

Consens și…consemn

Pentru o bună parte dintre români, Revelionul abia încheiat a fost unul de coșmar. Fără jocuri de artificii și fără pocnetele dopurilor de la sticlele de șampanie. Cu meniuri de cruțare, aspirine și muzică de-nmormîntare – preludii la ce urmează să se-ntîmple și-ar putea să pățească. Răzbunarea propriilor fapte. Asta nu din cauza vreunui cataclism natural ori a unui crah la bursă. Motivul este unul la fel de pămîntean, deci de lîngă noi – mesajul pe care șeful noului Executiv, Călin Popescu Tăriceanu, a ținut să-l transmită, în chiar ziua investiturii Guvernului pe care îl conduce, marilor evazioniști ai țării: gîndiți-vă că s-ar putea să fie ultimul revelion petrecut dincoace de gratii!…
Un avertisment sever, de mult așteptat. O intrare spectaculoasă în scenă și care, sper, le-a dat fiori de gheață celor care timp de 15 ani și-au bătut joc de legile, de resursele materiale și de finanțele țării prin abuz, corupție și hoție la scară înaltă, generalizată. Bani grei înghițiți de găurile negre ale tranziției, în disprețul și spre batjocura omului de rînd și al bunului simț. Peste 50 la sută din agoniseala acestui popor însușită, an de an, de profitorii conjuncturilor politice diabolic orchestrate de guvernanții ce s-au succedat la putere. O țară a corupției fără corupți, potrivit zicalei „hoțul neprins este negustor cinstit”. Deși ei, toți acești hoți cu care ne-am pricopsit erau, sînt la vedere, se mișcă, liber și prosperi, printre noi, epatînd onorabilitate și civism. Dacă ar fi să le facem pomelnicul, acesta ar fi atît de lung încît n-ar ajunge un sobor de preoți pentru a-l citi. Sever Mureșan, Cristian Bivolaru, Sorin Ovidu Vîntu, Ioan Nicolae, Triță Făniță, Mihai Stoica, Genică Boerică, Nicolae Mischie, băcăuanii din dosarele „Transilvania”, Rafo Onești și Rafinăria Dărmănești, alți numeroși actori de primă mărime sau de rol secund. Precedentul prim-ministru le declarase, la rîndul său, război. Care amenințări belicoase s-au dovedit simple avansuri diplomatice și politicianiste. Actualul premier este tranșant, de ți se oprește îmbucătura în gît: gata cu evazioniștii! Asta, în timp ce noul președinte, Traian Băsescu, le cere, tot pe un ton imperativ, vîrfurilor din Ministerul de Interne: măsuri ferme pentru decapitarea mafiei. Sper ca de data aceasta să nu fie doar dezamăgiri, simple vorbe în vînt, la care aleșii noștri apelează oridecîteori vor să arunce praf în ochii plebei. Monseur Tăriceanu pare modelat dintr-un alt fel de aluat, care promite să crească frumos și să se coacă bine. Merită, așadar, cupa de șampanie pe care, probabil, i-ați închinat-o la cumpăna dintre ani, odată cu urarea ca cele gînduri frumoase să-l țină.
Pînă acum, cu toții ne-am întrebat: unde-s banii? Proaspătul prim-ministru ne-a dat răspunsul, clar și concis: la evazioniști. Gata cu gluma! De-acolo trebuie să-i luăm pentru ca programele de dezvoltare economică și de protecție socială să fie transferate în realitate, cu toate efectele pe care le conțin. Grea misiune, răspundere incomensurabilă! Dar nu imposibilă! De altfel, aceasta e una dintre șansele de primă ordine pentru ca actualul Guvern să devină cu adevărat credibil și, astfel, să-și poată duce mandatul pe care și l-a asumat, pe care noi înșine i l-am încredințat. Fiindcă între culme și abis nu e decît un pas, iar o simplă șovăială devine suficientă pentru a te prăbuși în el.
Așadar, semne bune ne-aduce anul abia început! Pentru ca ele, semnele declarației de război ale premierului liberal să lovească exact acolo unde bat, ar mai fi nevoie de ceva: de consensul cabinetului pe care îl conduce, dar și de consemnul imediat la frontieră. Pentru ca cei ce se știu, ori se simt cu musca pe căciulă, să nu se împrăștie ca potîrnichile pe coclaurile mapamondului spre a se ascunde de mîna justiției române. Care mînă s-a dovedit, prea adeseori, surprinzător de scurtă! (Mihai BUZNEA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!