• membrii Asociației Forestierilor și Prelucrătorilor din Lemn (AFPL) din județul Bacău acuză guvernanții de întreținerea deliberată a haosului din domeniul exploatării lemnului pentru a-și proteja interesele • imediat după ce localitățile din zonă au căpătat statut de zonă de
Membrii Asociației Forestierilor și Prelucrătorilor din Lemn (AFPL) acuză guvernanții și pe reprezentanții lor locali că nu fac nimic pentru a stîrpi furtul de masă lemnoasă și a desființa mafia lemnului care s-a înscăunat pe Valea Trotușului. Ei spun că pe sub nasul oamenilor legii trec sute de vagoane de cherestea fără acte de la firmele arabilor, care apoi ajunge în port și de aici ia calea exportului la prețuri derizorii, cu mult mai mici decît în realitate. În opinia membrilor AFPL, aceasta este dovada cea mai simplă că buștenii din care a fost prelucrată cheresteaua sînt achiziționați fără acte și în aceste condiții arabii își permit să vîndă la export cu aproximativ 30 la sută mai puțin decît costul real de achiziție și producție.
Oamenii au spus că această stare de lucruri s-a încetățenit imediat după ce Agășul, Comăneștiul și Drămăneștiul au fost declarate de către guvernanți zone defavorizate. „Acest statut îl au timp de zece ani. Eu vă garantez că, după expirarea acestui termen, aici vor fi într-adevăr cele mai defavorizate zone din România, pentru că în loc să înflorească zona prin numărul mare de agenți economici care să acapareze forța de muncă, aici vor fi defrișate toate pădurile. De ce sînt sprijiniți arabii să fure? Cîți dintre ei sînt verificați la fel de des ca mine? Cît au pe acte și cîte dintre aceste acte sînt false? Este țigăncușa aceea de la intrarea în București care vinde facturi la margine drumului. O știu acolo de ani de zile, o știu și polițiștii. Nimeni nu-i zice nici «dă-te mai încolo!». Probabil că, dacă prin cine știe ce minune, ar dispărea de acolo, s-ar da o ordonanță de urgență să apară la loc, pentru că astea sînt interesele pe care le protejează puterea”, a spus Gheorghe Milea, patronul de la societatea Milea Invest din Dărmănești. El a mai arătat că pentru a stopa tăierile ilegale de păduri, este suficient să nu mai existe posibilitatea procurării documentelor false, pentru că în acest caz, țăranii care își taie cei cîțiva copaci cu care au fost împroprietăriți de stat nu mai au unde să-i vîndă.
Arhivele arabilor dispar misterios în fiecare an
„Arabii anulează orice lege, cu un simplu telefon. Ei nu au nici o treabă cu actele și la fiecare sfîrșit de an li se întîmplă ceva cu arhivele: ba iau foc, ba le sînt furate”, a spus Milea. Poziția sa a fost suținută și de reprezentantul firmelor ITS și PA & CO din Oituz. El a arătat că problemele cu care se confruntă în achiziționarea masei lemnoase din rășinoase este gravă. „De trei ani, noi nu am mai cumpărat lemn de pe Valea Trotușului, pentru că vin oamenii și îmi oferă marfă fără acte, iar eu nu pot cumpăra în acest fel. Așa că mă duc în Covasna, în Suceava sau, mai recent, în Ucraina. La licitație se supralicitează prețul partidelor de exploatare de către cei care au nevoie de pașaport pentru a intra în pădure și a fura. De ce li se îngăduie acestor firme să participe la licitații? Dintre toate societățile de pe Valea Trotușului, numai firma lui Crăciun din Palanca prosperă. Mai mult fără acte. De ce? Pentru că în spatele lui sînt arabii de la Chinana, iar ministrul Sîrbu, cînd a venit acolo, în loc să se ducă să vadă jaful din pădure, s-a dus să vadă firma lui Crăciun”, a spus Ovidiu Balcanu, secondat de Vasile Milea. Replica a venit din partea directorului tehnic al Direcției Silvice Bacău, Gheorghe Brăiescu, care a declarat că ministrul Sîrbu „a fost la firma lui Crăciun, tocmai pentru că la adresa acestei societăți sînt niște reclamații, nu a fost acolo pentru a-l susține”.
Organele statului sînt somate să-și facă treaba
Oamenii de afaceri au dat vina și pe legislația care aruncă o responsabilitate prea mare pe umerii agenților economici. Ei au arătat că, în condițiile în care achizițonează marfă de la o firmă care prezintă documente de achiziție și transport eliberate de o direcție silvică, nu au cum să-și dea seama dacă acestea sînt false. „Ce, sînt eu poliție să mă duc pe urma lor să văd de unde au cumpărat lemnul? Au acte în regulă, eu le înregistrez în contabilitate și apoi vine Garda Financiară peste mine și-mi spune că actele nu sînt valabile, pentru că lemnul nu a fost exploatat de acolo de unde a declarat vînzătorul”, a precizat reprezentantul firmei Romunion din Dărmănești.
Aceleași probleme le au și cei de la societatea Diana Forest, a cărei reprezentanți au cerut chiar ajutor de la Direcția Silvică, pentru a-i învăța cum se depistează actele false. „Așteptăm o soluție de la Direcția Silvică. Știu că-i greu și pentru ei, dar beneficiarul se face vinovat dacă actele pe care le înregistrează în contabilitate sînt false, deși noi nu putem să ne dăm seama despre acest lucru. Poate ne învață cei de la Direcția Silvică o modalitate de a depista falsurile”, ne-a spus Javier Pineiro, directorul de aprovizionare al firmei Diana Forest. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns