Aspecte discutabile ale parteneriatului dintre stat si culte in domeniul serviciilor sociale

PF Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, a adresat domnului Gyorgy Frunda, Presedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte si minoritati a Senatului Rominiei, o scrisoare în care este prezentat punctul de vedere al Patriarhiei Romine referitor la „Legea privind parteneriatul dintre stat si culte în domeniul serviciilor sociale”. Pe linga aspectele pozitive ale acestei legi, Patriarhul BOR a mentionat si citeva laturi care ar putea fi remediate. „În acelasi timp, noua lege cuprinde si unele aspecte discutabile, care pot fi remediate cu ocazia reexaminarii:
1. Asimilarea initiala a tuturor cultelor sub denumirea de Biserica si derularea dezbaterilor publice pornind de la aceasta denumire este fortata si incorecta, mai ales pentru cultul mozaic si cultul musulman;
2. Limitarea domeniilor în care statul sprijina activitatile sociale ale cultelor, fiind vizate doar activitatile pentru tineri, batrini, victime ale calamitatilor naturale, persoane cu dizabilitati sau aflate în saracie severa. Or, Biserica Ortodoxa Romina desfasoara activitati de asistenta sociala si pentru someri, migranti, dependenti s.a.
3. Legea pune în concurenta directa Biserica Ortodoxa Romina cu minoritatile religioase, care sunt masiv sprijinite financiar din strainatate, fara referire expresa în text la criteriul proportionalitatii, enuntat clar în Legea cultelor (nr. 489/2006), criteriu care corespunde contributiei la bugetul de Stat a credinciosilor diferitelor culte. Exista riscul pentru credinciosii ortodocsi, în actuala formulare a legii, de a fi supusi prozelitismului altor culte doar pentru ca acestea au structuri de asistenta sociala mai performante, datorita fondurilor primite din strainatate.
4. Legea vorbeste de libera concurenta, mentalitate de piata transpusa în relatiile dintre culte, atitudine care descurajeaza cooperarea între diferitele culte în vederea realizarii de proiecte comune si încurajeaza confruntarea între acestea.
5. Nu este garantata continuitatea sprijinului pe toata durata activitatii sociale în cazul unor activitati pe termen lung, nici dreptul cultelor de a participa la evaluarea proiectelor, ci se foloseste sintagma „dupa caz” (art. 9 alin. 2).
6. Sprijinul de 80% de la buget este mai incert decit sprijinul de 98% din Fondul Social European (fonduri europene), contributia proprie a cultelor fiind doar de 2%.
7. Legea acorda prerogative prea largi autoritatilor locale (elaboreaza raport de oportunitate asupra proiectelor) si celor centrale (apelul de proiecte), fara a se preciza unde intervine initiativa cultelor, care sunt reduse la rolul de simpli executanti ai demersurilor si intereselor autoritatilor de stat, nu de parteneri, asa cum se enunta în titlu”, se mentioneaza in scrisoarea Patriarhului Romaniei.