Astăzi este Bunavestire

• creștinii ortodocși vor putea mînca pește

Una dintre cele patru sărbători mari ale Maicii Domnului, de-a lungul anului bisericesc, alături de Nașterea Maicii Domnului, Intrarea în biserică a Maicii Domnului și Adormirea Maicii Domnului, este și Buna Vestire. Sărbătoarea Bunei-Vestiri sau Blagoveștenia, cum i se mai spune în popor, este praznicul în amintirea zilei în care Sfîntul Arhanghel Gavriil i-a spus Sfintei Fecioare că-L va naște pe Mesia. De aceea, în Apus, această sărbătoare este numită și Sărbătoarea Zămislirii Domnului. Ea a fost așezată cu nouă luni înainte de nașterea Domnului, adică la 25 martie. Această sărbătoare este cea mai de timpuriu confirmată în documente dintre toate cele închinate Maicii Domnului. Se știe că încă din secolul IV sau V s-a zidit la Nazaret o biserică, pe locul unde fusese casa în care Maica Domnului a primit de la înger vestea că va naște pe dumnezeiescul Prunc.

Data acestei sărbători a variat la început. Unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia și Milano, Bunavestirea s-a sărbătorit la 18 decembrie, dată păstrată pînă azi în ritul galican și cel mozarab. La Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon II, de origine siciliană și de cultură greacă (681-683), la început ca o sărbătoare locală și cu denumirea de sărbătoare a așteptării Nașterii Domnului. Variația datei ei a durat în Apus pînă în sec. XI, cînd data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică. În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot la 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a secolului V. Numai la armeni Bunavestire se serbează încă în raport cu data veche a sărbătorii Nașterii Domnului (6 ianuarie), păstrată la ei, adică la 7 aprilie. (Constantin GHERASIM)