Astăzi serbăm Izvorul Tămăduirii

Unul dintre locurile pe care vizitându-le o dată nu le poți uita este biserica Izvorul Tămăduirii din Istanbul. Acolo, în inima islamului, într-un melaj cultural, în care ortodoxia a rămas mai mult un simbol al perioadei bizantine, în mod minunat a rezistat de peste 1500 de ani, locașul de cult ce amintește de minunile Maicii Domnului. Poarta ce dă la Izvorul Tămăduirii, o incintă înconjurată de ziduri, este protejată de greci, aceștia fiind responsabili cu îngrijirea tuturor lăcașurilor reprezentative pentru Ortodoxie din Istanbul.

O intrare discretă care tăinuiește valoarea istorică și spirituală a bisericii. Dincolo de ziduri, generoși, grecii te poftesc să vizitezi, să te rogi și să constați cu proprii ochi adevărul tradiției privind bisericii Izvorul Tămăduirii, curățenia și frumusețea izvorului, precum și minunata icoană a praznicului. Aceasta este fotografiată an de an, pe bucăți, și de fiecare dată, în ciuda umezelii din biserică și a vechimii ei, și-a păstrat nealterate calitățile. Mai mult, icoana Izvorului Tămăduirii, a cărei vechime atinge perioada de aur a Bizanțului, se curăță singură, analizele făcute asupra ei, dovedind calități de refacere inexplicabile științific, însă justificabile din punct de vedere ortodox: mărturie vie a lucrării permanente a Maicii Domnului în viața Bisericii. În ceea ce privește apa izvorului Tămăduirii, și-a păstrat nealterate calitățile consacrate, puterea sa vindecătoare fiind recunoscută de toți cei care ajung aici.

În apa izvorului pe care l-a descoperit împăratul Leon, se pot vedea și pești roșii cu dungi albe, ce aduc în atenție, minunea peștelui sărit din tigaie, semn prevestitor al cuceririi Constantinopolului de musulmani la anul 1453. Pentru români, o altă adevărată minune este și aceea că, toate pomelnicile și rugăciunile pe care le lasă turiștii sau pelegrinii la Izvorul Tămăduirii, sunt citite și pomenite de preotul ortodox român din Istanbul. Lângă biserică, îngrijite și frumos păstrate sînt mormintele patriarhilor ortodocși îngropați aici de generații întregi.

Tradiția despre biserica Izvorul Tămăduirii

Conform tradiției, cu puțin timp înainte de a ajunge împărat, Leon cel Mare (457-474) se plimba prin pădurea din apropierea Constantinopolului (actualul Istanbul). La un moment dat a întâlnit un orb rătăcit, care l-a rugat să-i dea apă și să-l călăuzească pe drumul spre cetate. Leon a pătruns în desișul din apropiere, dar nu a găsit nimic. Pe când se întorcea, a auzit-o pe Maica Domnului spunându-i: „Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure și luând cu mâinile apă tulbure potolește setea orbului și apoi unge cu ea ochii lui cei întunecați”. Leon a făcut întocmai, iar orbul a început să vadă. După ce a ajuns împarat, Leon a construit lângă acel izvor o biserică. La rândul său, împăratul Justinian (527-565) care suferea de o boala grea și s-a vindecat după ce a băut apă din izvor a construit o biserică și mai mare. De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli și a tămăduit diferite răni, molime și alte suferințe. Astfel, a fost statornicită o zi în care toți să-și aducă aminte de coborarea în istorie a Fecioarei Maria. Sărbătoarea de astăzi este mai mult decât celebrarea unei minuni, pentru că în lumea de după Învierea lui Hristos, o simplă fântână a devenit locul unei prezențe. Izvorul din Constantinopol nu mai e un simplu izvor, o apa bună de băut. E un loc al cerului.