Manastirea Magura Ocnei, de pe muntele cu acelasi nume de linga orasul Tirgu Ocna, a devenit, in ultimii ani, loc de pelerinaj, transformindu-se intr-un puternic centru de spiritualitate ortodoxa. Prima mentiune a schitului apare intr-un document din 13 noiembrie 1665, cind Solomia, monahia, fiica lui C. Donose din Darmanesti, daruieste partea sa de mostenire Schitului „Magura de la Ocna”. Schitul a avut, in lunga sa existenta, trei biserici construite succesiv. Prima, cu hramul „Inaltarea Domnului”, a existat pina pe la 1757, cind, cu sprijinul domnitorului Constantin Racovita, se construieste un nou lacas, cu hramul „Sf.Gheorghe”. Ruinindu-se, o noua biserica, cu hramul „Buna Vestire”, va fi ridicata in anul 1803, de catre arhimandritul Iacov. In timpul Primului Razboi Mondial, in vara anului 1917, in incinta schitului se va organiza un post de ajutor regimentar, unde sute de raniti au primit ingrijiri medicale, intregul asaezamint monahal fiind plin cu raniti. Schitul a fost bombardat din toate directiile, dar el nu a putut fi distrus, iar dupa razboi, in apropierea acestuia, se va construi, in memoria miilor de ostasi cazuti in vara anului 1917, un monument, de care vom vorbi intr-un alt episod. Schitul a fost refacut partial pe la 1923, dar va fi desfiintat in timpul regimului comunist, cind, in februarie 1964, din motive nici pina astazi clarificate, Biserica „Buna Vestire” a fost demolata. S-a spus, pe buna dreptate, ca este un caz unic in viata poporului roman, cind un lacas sfint, scapat ca prin minune de obuzele dusmanului, este, dupa 50 de ani, darimat de tirnacoapele urmasilor tocmai ai acelora care si-au jertfit viata pentru eliberarea tarii.
Dupa 1990, la initiativa credinciosilor si prin staruinta si priceperea arhimandritului Epifanie Bulancea, sprijinit si de Episcopia Romanului, se reinfiinteaza Schitul „Magura Ocnei” si se construieste o biserica noua, cu hramul „Inaltarea Domnului”, precum si o bisericuta de lemn, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Potrivit celor povestite de parintele Bulancea, istoria zbuciumata si incercata a manastirii este consecinta faptului ca „acest loc de pe Muntele Magura este unul ales de Dumnezeu. In primul rind ca a fost intemeiat primul schit cu zestrea unei fecioare si se stie cit de greu s-a construit in mijlocul muntelui, unde nici drum nu exista, iar locul era salbatic. In al doilea rind, numai puterea dumnezeiasca a putut sa apere manastirea de la a fi distrusa in timpul razboiului: cadeau obuze de o parte si de alta a manastirii, dar ea nici macar nu a fost atinsa, in timp ce curtea se umplea cu ranitii de pe front, pe care insasi Regina Maria a Romaniei venise sa-i ingrijeasca”. Intr-un peisaj mirific, la cota 645, Manastirea „Magura Ocnei” ofera vizitatorilor 100 de locuri de cazare in chiliile sale, bucatarie monahala, plimbari in imprejurimile sale, de un farmec aparte, odihna si reculegere.
Lasă un răspuns