~4 min lectură 0 comentarii

Au fost descoperiți alți patru complici în Dosarul “Sclavi băcăuani în Germania”

Catalina Chifu

TS2.Act.Dura

Curtea de Apel a respins recursul lui Ionel Dura, cercetat pentru trafic de persoane, și a menținut arestul preventiv. În același timp, DIICOT a identificat alți patru complici care ar fi înșelat și exploatat prin muncă zeci de oameni.

La 50 se ridică numărul băcăuanilor care au căzut victime lui Ionel Dura și complicilor săi. Procurorii DIICOT susțin că oamenii au fost înșelați și obligați să muncească în Germania, fără să fie plătiți și fără să li se asigure hrană și o locuință decentă. Pe parcursul a doi ani, Ionel Dura și alți traficanți ar fi reușit să transporte în Berlin sute de oameni din Bacău, Neamț și București, pe care i-au exploatat prin muncă. Cei mai mulți erau din mediul rural, nu aveau loc de muncă și nici venituri și astfel au fost ușor de păcălit. Traficanții le promiteau oamenilor că vor fi angajați la societăți sau persoane fizice din Germania, în domeniul construcțiilor, iar sumele pe care urmau să le câștige erau de 1.500 de euro pe lună, plus cazare și masă asigurate de angajatorul german. În realitate, după ce ajungeau în Germania, victimele erau plasate la diverși parteneri germani, erau obligate să muncească și 12 ore pe zi, fără să fie plătite și fără să primească măcar hrană. La audierile de la Parchet, oamenii au povestit prin ce chinuri au trecut până au scăpat din mâinile traficanților, cum au fost bătuți și amenințați cei care aveau curajul să-și ceară banii sau încercau să fugă.

La recursul de săptămâna trecută de la Curtea de Apel, Ionel Dura a declarat senin că el nu a făcut decât să-i ajute pe oameni. „Traficul de persoane a fost făcut cu bună știință și cu intenția de a-mi ajuta prietenii – a explicat în instanță Ionel Dura. Eu le-am găsit loc de muncă și le-am pus la dispoziție o locuință de 98 mp în centrul Berlinului. Lucrau într-o instituție din Ministerul Justiției din Germania. Nu e adevărat că lucrau la negru. Unii erau executați silit și i-am ajutat să-și plătească datoriile.” În încercarea de a-i obține eliberarea, avocatul lui Ionel Dura – Francisc Cozma – a ridicat problema egalității de tratament: „Au fost două persoane arestate inițial. Dura și Stoian Benone. Pentru acesta din urmă nu s-a mai prelungit măsura arestării, iar acum s-a dispus și ridicarea interdicției de a părăsi țara. Or, amândoi au fost arestați pentru aceleași acuzații. Dura are familie, copii și este de trei luni în arest.”

De cealaltă parte, procurorul de ședință a pus accent pe numărul foarte mare al victimelor, perioada mare în care s-au traficat persoane, dar și pe faptul că Ionel Dura nu este la prima abatere. Reprezentanții DIICOT au decis extinderea cercetărilor după ce au fost descoperite alte patru persoane implicate în această afacere care urmează să fie audiate. „Pentru Stoian Benone, Parchetul nu a mai făcut propunere de prelungire a arestului pentru că s-a considerat că acesta a avut o participare mai restrânsă. La Dura vorbim de șase grupuri de persoane care au fost transportate în Germania de-a lungul timpului. Stoian a fost complice și avea rolul de a-i amenința pe oameni și de a menține teroarea în rândul muncitorilor” – au explicat reprezentanții DIICOT.

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.