• principala problemă este că mulți băcăuani trecuți de 40 de ani nu sînt dispuși să învețe o nouă meserie și să o ia de la capăt • în plus, cei trecuți de prima tinerețe au sănătatea șubrezită • creșterea vîrstei de pensionare, la fel ca în celelalte state europene, va acutiza acest fenomen
Toată lumea știe că mai toți băcăuanii trecuți de 40 de ani rămași fără loc de muncă își găsesc extrem de greu un nou loc de muncă. Problemele țin o dată de mentalitatea oamenilor, care au făcut o viață întreagă un anume gen de meserie și nu mai sînt dispuși să o ia de la capăt în alt domeniu. În plus, nici patronii nu vor să angajeze bătrîni, ci preferă forță de muncă tînără, oameni dinamici, dispuși să tragă din greu, care știu calculator și, eventual, o limbă străină. Problema există, n-o neagă nimeni, iar găsirea unei soluții a fost tema de dezbatere de la ședința Comisia de Dialog Social, organizată ieri, la Prefectură.
Discuția a pornit de la faptul că România este ultima țară dintre cele care aderă la Uniunea Europeană în ce privește cursurile urmate de cetățeni. Adică un om ajuns șomer cu greu se apucă de un curs de recalificare. „E o problemă de mentalitate care trebuie să se schimbe. Primii care trebuie să facă ceva pentru ei sînt oamenii aflați în situația aceasta, dar și patronii ar trebui să fie mai receptivi”, a afirmat Teodor Agachi, directorul Direcției Muncii. El a fost completat de Cornelia Barbu, director adjunct al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, care a explicat că instituția încearcă pe toate căile să le explice patronilor că au numeroase avantaje dacă angajează persoane recalificate, însă aceștia sînt în continuare reticenți. Asta după ce Dumitru Brăneanu, vicepreședintele Consiliului Județean, a spus că există persoane de 40 – 50 de ani care s-au calificat într-o meserie, dar după aceea nu i-a angajat nimeni. „Cheltuielile cu formarea profesională se deduc din impozit și sînt scutite de TVA. Facilități există. În plus, ca să fim siguri că o persoană vîrstnică va avea loc de muncă după ce vine la cursuri încheiem înainte o convenție cu firma. Cînd vina la noi, le spunem patronilor de fiecare dată despre aceste avantaje, dar…”, a explicat Cornelia Cojocaru.
Un cerc vicios
Problemele pleacă încă din școală, chiar dacă mulți încearcă să ascundă acest adevăr. De exemplu, Manole Chiriac, președintele Sindicatului Liber din Învățămînt, a spus că în zona Comănești, de exemplu, se cer oameni calificați în industria lemnului. Cu toate acestea, nu sînt suficienți absolvenți de școli cu acest profil. Chiriac a fost contrazis de Dumitru Brăneanu. „Planul de școlarizare a fost făcut corect, doar că se întîmplă ca unii absolvenți meseriași buni să lucreze aici un an, doi după ce au terminat, dar pentru că e leafa mică, pleacă în Italia. De aceea apare acest deficit”, a spus el. În plus, Ioan Barbu, șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă, a spus că nici elevii nu pot fi obligați să urmeze o școală. „Se fac patru clase, de exemplu, dar dacă nu se ocupă locurile, degeaba vor patronii”, a fost opinia lui Ioan Barbu.
În plus, Manole Chiriac a afirmat că dacă șomerii de la orașe se mai descurcă, nu aceeași șansă o au cei de la țară. „Mediul rural nu absoarbe forța de muncă. De aceea există atît de mulți șomeri la țară”, a spus șeful sindicaliștilor din învățămîntul băcăuan.
Mai sînt și alți factori care alimentează această stare de fapt. Sărăcia își pune amprenta și pe gîndirea oamenilor, dar și pe cea a patronilor. „E foarte greu să angajezi un om de 50 de ani din România a cărui condiție este mai rea decît a unuia de 70 de ani din țările civilizate. De aceea la noi, la 7.30 dimineața, vezi oameni care întîi se opresc undeva să-și ia «elementul de încurajare» înainte să se apuce de muncă, de asta crește alarmant numărul de fumători și multe altele”, a concluzionat Ioan Barbu.
Va fi tot mai rău
Din nefericire, și perspectivele sînt destul de sumbre. Iulia Radu, directorul adjunct de la Casa de Pensii din Bacău, a explicat că, peste cîțiva ani, dacă ne vom alinia pe deplin legislației europene, vîrsta de pensionare va crește. Adică românii nu vor mai ieși la 57 de ani la pensie, ci la 60 și ceva de ani. „Ce ne vom face cu femeile sau bărbații rămași fără loc de muncă de la 40 pînă la 67 de ani? Atunci va fi și mai greu”, a atras ea atenția.
În plus, alinierea legislației noastre la ce se întîmplă în lumea civilizată va crea și alte anomalii. De exemplu, Ioan Barbu a spus că pentru fochiși s-a dat acum un ordin care-i obligă să facă anual niște cursuri. Mulți patroni de firme cu acest specific nu știu de această obligație. „Ordinul nu e cunoscut de mulți și o să crească astfel numărul infracțiunilor pe care le constatăm. Cînd mergem în control și vedem că nu au aceste cursuri, trebuie să luăm măsuri. ÎN plus, fochiștii nu mai au voie să facă acele cursuri la locul de muncă, ci în altă parte, fiindcă se vrea să dispară caracterul formal al acestei pregătiri”, a încheiat Ioan Barbu.
Pînă la urmă, Manole Chiriac a găsit și un vinovat pentru toate problemele existente în acest domeniu. El a spus că presa nu informează destul opinia publică și că în loc de poze mari și titluri senzaționale ar trebui să deschidă ziarele și jurnalele de știri cu diverse cursuri de pregătire profesională. (Eduard ADAM)
Lasă un răspuns