Revenirea la forma clasică a examenului de bacalaureat a însemnat pentru absolvenții claselor a XII-a din județul Bacău reintrarea într-o stare de normalitate, care s-a finalizat cu succese pentru cei mai mulți dintre absolvenți. După ce anul trecut Ministerul Educației și Cercetării a experimentat pe viitorul copiilor trecerea la un sistem occidental de evaluare, care nu a dat rezultatele scontate, ministeriabilii au decis, anul acesta, să revină la forma clasică. Anul trecut, prima noutate a fost pusă în practică încă din timpul probelor orale, acestea nemaifiind notate, ci apreciate cu un calificative gen „admis/repins”. Explicată prin dorința de a reduce nenumăratele discuții iscate de avalanșa de note foarte mari de la cele două probe orale ale bacalaureatului, schimbarea în cauză a atras nemulțumirea candidaților, care au nevoie de medii mari ca de aer, în condițiile în care la mai toate facultățile media de bacalaureat contează în economia admiterii. După două probe orale și o zi de pauză, a venit „nebunia” testelor grilă, ale căror rezultate au fost, fără doar și poate, subiect de dezbateri pro și contra.
Anul acesta s-a revenit la probele clasice ale examenului de maturitate, atît la probele orale, cît și la cele scrise. La limba și literatura română și la limbile moderne, la care evaluarea s-a făcut oral, candidații nu au mai primit calificative, ci au primit note destul de mari, care le-au ridicat media generală de promovare a examenului. Și la probele scrise s-a revenit la forma consacrată de evaluare. Spre deosebire de anul trecut, cînd cu excepția probei la limba și literatura română și literatură universală subiectele au fost de tip grilă, în acest an, subiectele au fost mixte. La unele probe, la care se preta acest sistem, o treime din lucrare a însemnat test grilă, iar restul, lucrare clasică. Timpul de tratare al subiectelor este de trei ore, iar lucrările nu au mai fost evaluate pe loc, ci cu ajutorul grilelor de corectare. Corectarea s-a făcut pe baza baremurilor, elevii aflînd rezultatele după corectarea tuturor tezelor.
Elevii au fost mulțumiți de evaluarea clasică
Elevii care au susținut în acest an bacalaureatul spun că revenirea la forma clasică de notare și testare este o idee foarte bună. „E mai bine ca la oral să primim note și nu calificative, pentru că cei care știu foarte bine materia și primesc note mari pot să-și mărească media generală. Eu am luat nota zece la limba și literatura română, la oral, și sînt mulțumită. Și la limba străină mă aștept la o notă mare, între nouă și zece”, spunea, la debutul BAC-ului, Andra Cumpănă, de la Colegiul „Anghel Saligny”. Și în privința revenirii la tezele clasice, în locul testelor grile, elevii care se consideră pregătiți sînt mulțumiți. „La testele grilă puteai să mergi mai mult pe intuiție și să ai sau nu noroc. Așa, la lucrare, se vede exact cît știe fiecare, iar nota reflectă realitatea, fără nici un fel de comentariu”, susține și Florin Frățiman, elev tot la la colegiul „Saligny” din Bacău.
Școala românească nu era pregătită pentru teste grilă
Și profesorii băcăuani care se ocupă de ani de zile de organizarea examenului de maturitate al elevilor spun că forma clasică este cea mai bună variantă de evaluare a cunoștințelor. „Între examenul de anul trecut și cel din acest an nu se poate face comparație, pentru că și condițiile de desfășurare au fost total diferite. Anul trecut, examenul a fost de tip grilă, deși școala românească nu este pregătită pentru o astfel de evaluare. De ani buni, profesorii și elevii se pregătesc pentru examen scris clasic, ori evaluarea de tip grilă a fost cu totul altceva. Nu este posibil ca un elev să fie evaluat prin 30 de întrebări, pentru a i se stabili nota, ar trebui cel puțin 50 pînă la 100 de întrebări. La o teză de tip clasic poți vedea, ca profesor, cum gîndește și cum construiește un elev, pe cînd la grilă poate fi noroc sau neatenție. În plus, și dăscălimea din România e obișnuită să predea și să evalueze elevii în condițiile unui examen scris, nicidecum grilă. Din punctul meu de vedere, trecerea la sistemul occidental de evaluare ar trebui să se facă treptat, cum s-a încercat în acest an la unele probe, la care subiectele de tip grilă au însemnat o treime din totalul subiectelor”, este de părere inspectorul Neculai Gruia, vicepreședinte al Comisiei Județene de bacalaureat.
Rezultate dezastruoase anul trecut
Între rezultatele de anul trecut, diferențele între procentajele generale de promovabilitate au fost evidente. Dacă anul trecut doar 72,301% dintre elevi au reușit să treacă testul maturității, în acest an, procentul de promovabilitate s-a ridicat la nu mai puțin de 85,30 la sută, superior cu 12 procente față de anul trecut. În 2003, au fost 1.306 candidați respinși la examenul de bacalaureat dintr-un total de 5.103 înscriși, din care s-au prezentat la concurs 4.715 oameni. Adică, un procent de promovabilitate de numai 72,30 la sută, ceea ce înseamnă că un absolvent de liceu din patru nu a reușit să treacă de „maturitate”. Defalcate pe forme de învățămînt, statisticile de mai sus arată procentaje ceva mai bune decît media pe județ în cazul candidaților care au terminat liceul la „zi”, dar scot la iveală un adevărat dezastru în cazul celor de la clasele de seral, cu frecvență redusă și cele de la liceele particulare. Dacă în cazul liceenilor de la „zi” procentul de promovabilitate este de 75,22% (1.114 candidați respinși și doi eliminați dintr-un total de 4.493 de liceeni prezenți), la „seral” acesta scade la 13,83 la sută, pentru a ajunge la un aproape neverosimil 8,82 la sută la clasele cu frecvență redusă.
Promovabilitate de peste 85 la sută în acest an
Rezultatele examenului de bacalaureat au fost ținute la înălțime în acest an tot de elevii care frecventează cursurile de zi, ceea ce a făcut ca, în ansamblu, procentul de promovabilitate să se ridice la 85,30 la sută. Dintre candidații care s-au înscris la cursurile de zi, 4.349 s-au și prezentat la examen, iar 3.838 au și promovat evaluarea. La seral au fost respinși 163 de candidați din 331 prezenți, ceea ce a făcut ca procentul de promovabilitate să fie ceva mai mare de 50 de procente. Nici la cursurile de fără frecvență situația nu este mai bună, din 54 de elevi reușind să ia note de trecere doar 32, adică aproximativ 60 la sută. Faptul că aproape 15 la sută dintre elevii prezenți la examen au fost respinși nu este întîmplător, ci certifică pregătirea sub așteptări a tinerilor absolvenți. Din aproape 700 de elevi respinși, circa 640 au medii generale sub cinci, lucru care arată că școala băcăuană are și foarte multe uscături, nu numai elevi de elită. „Procentul de promovabilitate este unul realist, normal. Sigur că la seral și fără frecvență nu stăm foarte bine, dar trebuie să avem în vedere că elevii de aici desfășoară și activități profesionale, iar, la final, elevii sînt evaluați în aceleași condiții ca și ceilalți, care frecventează școala la cursurile de zi”, spune Ana Marchiș, inspector școlar general adjunct la ISJ Bacău.
Sute de contestații făcute în zadar
Elevii respinși și-au pus cele mai mari speranțe în contestații, sperînd ca măcar în acest fel niște profesori corectori din Buzău mai îngăduitori să le dea note mai mari, care să le permită să treacă bacalaureatul. Rezultatele finale ale contestațiilor depuse de elevii băcăuani după afișarea rezultatelor la examenul de bac nu au fost nici pe departe la nivelul așteptărilor tinerilor. Nu mai puțin de 722 de elevi au sperat ca nota să le fie mărită, dintre care cei mai mulți, la română și matematică, au sperat să treacă o probă sau alta. Acest lucru nu s-a întîmplat decît în cazul a 20 de elevi ale căror note au fost mărite și au crescut peste cinci. Cele mai multe note care au crescut peste cinci au fost la limba și literatura română – 16, la biologie au fost alte două, iar cîte una la informatică și fizică. Interesant este că deși aproape 30 la sută din totalul contestatarilor au fost nemulțumiți din cauza notei la matematică, fiind respinși, rezultatele la acest obiect au rămas neschimbate. Cele 20 de teze ale căror note care au crescut peste cinci fac parte din rîndul a 94 de lucrări, care în urma contestațiilor depuse au beneficiat de măriri. Pentru alți 77 de elevi, însă, rezultatele finale ale bacalaureatului nu sînt îmbucurătoare, de vreme ce notele le-au fost recorectate în minus.
„Lumea interlopă” a profesorilor
Elevii care au susținut Bacalaureatul în acest an spun că cele mai mari bătăi de cap le-au dat, și în acest an, subiectele de la matematică, care au făcut, din nou, diferența. De altfel, rezultatele de la matematică și cele de la română, obiecte la care foarte mulți tineri au luat note sub cinci, au fost cele care i-au tras în jos pe candidați. „Sînt note mici, extrem de mici. Mai ales la matematică și română. Eu, personal, cred că am fost nedreptățit cel puțin de 50 de sutimi la română, așa că am să fac contestație, cel puțin pentru orgoliul meu personal. În rest, e bine că am luat examenul și am terminat cu asta”, constata, supărat, un elev.
Punctele de vedere ale profesorilor băcăuani în ce privește dificultatea subiectelor la matematică sînt împărțite. Dacă profesorii de matematică susțin că acestea nu sînt deloc grele și pot fi rezolvate de toți elevii, profesorii umaniști au cu totul altă părere. „Matematica este privită ca un obiect deosebit de cei care elaborează subiectele. În ultimii ani, și la examenele absolvenților, dar și la cele de titularizare, subiectele au fost deosebit de dificile. Se face o notă discordantă între dificultatea subiectelor la matematică și la celelalte discipline, lucru care nu este justificat, avînd în vedere că pînă la urmă bacalaureatul este un examen de absolvire”, susține Ghiorghi Iorga, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Bacău. Există și alte puncte de vedere care explică motivele pentru care la această disciplină subiectele sînt mult mai grele decît la celelalte. „Există o lume interlopă în rîndul profesorilor de matematică, care țin cu tot dinadisul ca subiectele să fie foarte dificile. Și asta pentru a încuraja elevii să meargă la pregătire, nu pentru altceva”, spune un profesor experimentat din Bacău. (Costinela BREAHNĂ)
Lasă un răspuns