În timp ce Guvernul analizează reorganizarea administrativă a țării și ia în calcul comasări de localități, desființări de UAT-uri și reducerea aparatului administrativ, un raport dur al Curții de Conturi, publicat la finalul lunii octombrie, scoate la lumină una dintre cele mai ignorate realități ale României: administrația locală funcționează pe o structură veche, fragmentată și incapabilă să-și mai susțină comunitățile rurale.
Bacăul se află printre cele mai afectate din țară la capitolele depopulare, lipsa serviciilor publice și dependența de bani de la stat.
Județul are nu mai puțin de 93 de unități administrativ-teritoriale, aproape cât Suceava — cel mai mare județ din regiune — dar cu aproximativ 20.000 de locuitori mai puțini. Este o fragmentare administrativă care nu mai poate fi susținută financiar, exact tipul de structură pe care Curtea de Conturi îl consideră depășit și profund ineficient.
Disparitățile sunt evidente în mediul rural. Aproape 40% dintre comunele băcăuane au sub 3.000 de locuitori, ceea ce le plasează în categoria vulnerabilă analizată în raport, acolo unde depopularea, lipsa angajaților specializați și resursele financiare insuficiente fac imposibilă furnizarea serviciilor publice de bază. În aceste localități, primăriile nu pot angaja juriști, nu pot susține compartimente tehnice, nu atrag fonduri și rămân dependente în proporții alarmante de bugetul de stat. Din cele 85 de comune ale județului, 78 nu reușesc să acopere nici măcar jumătate din buget din venituri proprii, iar în 40 de cazuri nivelul scade sub 30%. În orice altă țară europeană, astfel de primării ar fi fost comasate de cel puțin două decenii.
La fel de critică este situația accesului la servicii medicale. În județul Bacău, nouă comune nu au medic de familie, 32 nu au cabinet stomatologic, iar 18 nu au nicio farmacie. Proporțiile sunt mai slabe decât media națională și transformă zone întregi în teritorii cu populație vulnerabilă, unde prevenția și tratamentul sunt un lux. Acolo unde medicii lipsesc, apar drumurile lungi către oraș și abandonul medical, unul dintre indicatorii care afectează direct calitatea vieții și speranța de viață.
Fragmentarea geografică amplifică problema. 37 de comune au sate aflate la peste 5 kilometri de centrul administrativ, iar în 11 cazuri distanța depășește 8 kilometri. Pentru locuitorii acestor sate, orice drum la primărie sau la medic devine o problemă logistică. Pentru administrații, devine o cheltuială pe care nu o pot susține. Raportul Curții de Conturi arată clar că exact aceste UAT-uri sunt cele mai expuse colapsului administrativ.
Nici la nivel regional situația nu este mai blândă. Bacăul se află în trio-ul județelor cu cea mai mare dependență de bugetul de stat, alături de Vaslui și Neamț. În timp ce Iașiul, cu 98 de UAT-uri și cel mai mare buget local din regiune, reușește să-și susțină majoritatea localităților, Bacăul rămâne blocat într-o structură administrativă moștenită din 1968, care nu mai reflectă nici realitatea demografică, nici pe cea economică.
Raportul Curții de Conturi nu o spune pe nume, dar cifrele o fac fără echivoc: județe precum Bacăul nu au cum să funcționeze normal în actuala formă. Avem primării prea multe, comune prea mici, sate prea împrăștiate, servicii publice insuficiente și un buget local incapabil să acopere nevoile de bază. Iar în spatele statisticilor se află realitatea de fiecare zi a oamenilor: drumuri proaste, medic absent, școli subdimensionate, lipsa transportului public și o administrație care se luptă doar să supraviețuiască.
Curtea de Conturi cere o reformă profundă a organizării administrative. Bacăul ar avea nevoie de ea poate mai mult decât oricare alt județ din Nord-Est.
Dar devalizarile de bugetele din multe comune nu le-a văzut Curtea de conturi Bacau? Corupția generalizata din foarte multe comune, cu documente fictive care acopereau sute de mii de lei furate anual, lucrări din PNDL 1, 2, Anghel Saligni cu fraude masive, fraude cu fonduri europene la agricultura, APIA, tone de motorina si benzina furate anual in multe comune. Lucrări supraevaluate la cămine culturale, asfaltări, rețele de apa nefuncționale, canalizari la care s-a furat ca in codru. Sporuri de condiții periculoase de sute de mii de lei anual date fictive la angajați. Plus taxe de gunoi luate din bugetul local fără a fi plătite de cetățeni scutiți de primari si contabili pentru voturi in alegeri, furturi de curent din rețeaua publica, lipsa de autorizații de construcții de sute de mii de lei in multe comune. Asta nu a văzut timp de peste 20 de ani ? Știți ce averi nedeclarate au multi auditori de la Bacau?
Comune mici cu oameni saraci si primari bogati. Pentru a-i fideliza pe primari ca agenti electorali cei mai importanti , cele doua partide de la putere le-au facut cadou multe lucrari cu fonduri europene sau guvernamentale, de la care se primesc traditionalele comisioane. Numai ca aceste fonduri UE jumatate sunt imprumuturi iar fondurile nationale toate sunt din imprumuturi. Acum ne-au marit taxele, ne-au micsorat pensiile si salariile, au crescut preturile aproape 100%. Primarii si constructorii o duc foarte bine nu simt aceste dificultati.